[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

DEUTERONOMUL

(A DOUA LEGE)

 

SAU A CINCEA CARTE A LUI MOISE

 

(Psalmul 119.1,2. Eclesiastul 12.15.)

 

ADUCERI AMINTE ŞI ĪNDEMNURI

CAPITOLELE 1-11. DEUTERONOM 8.2,3.

 

Moise vorbeşte dincolo de Iordan.

 

1

 

1.           Iată cuvintele pe cari le-a spus Moise īntregului Israel, dincoace de Iordan, īn pustie, īntr'o cīmpie, faţă īn faţă cu Suf, īntre Paran, Tofel, Laban, Haţerot şi Di-Zahab.

 

2.           (Dela Horeb pīnă la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).

 

3.           Īn al patruzecilea an, īn luna unsprezecea, īn ziua īntīi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel şi le-a spus tot ce-i poruncise Domnul să le spună.

 

4.           Aceasta era după ce a bătut pe Sihon, īmpăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi pe Og, īmpăratul Basanului, care locuia la Aştarot şi la lui, Moise a īnceput să lămurească legea aceasta şi a zis:

6.           Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a vorbit la Horeb, zicīnd: „Aţi locuit destulă vreme īn muntele acesta.

 

7.           Īntoarceţi-vă, şi plecaţi; duceţi-vă la muntele Amoriţilor şi īn toate īmprejurimile: īn cīmpie, pe munte, īn vale, īn partea de miază-zi, pe ţărmul mării, īn ţara Cananiţilor şi īn Liban, pīnă la rīul cel mare, rīul Eufrat.

8.           Vedeţi, v'am pus ţara īnainte; intraţi şi luaţi īn stăpīnire ţara pe care domnul a jurat părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că o va da lor şi seminţei lor după ei.“

 

 

Cum a pus judecători.

 

9.           Īn vremea aceea, v'am spus: „Eu

10.         Domnul, Dumnezeul vostru, v'a īnmulţit, şi azi sīnteţi foarte mulţi la număr, ca stelele cerului.

 

11.         Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, să vă mărească de o mie de ori pe atīt, şi să vă binecuvinteze, după cum a făgăduit!

 

12.         Cum aş putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră şi certurile voastre?

 

13.         Luaţi din seminţiile voastre nişte bărbaţi īnţelepţi, pricepuţi şi cunoscuţi, şi-i voi pune īn fruntea voastră.“

 

14.         Voi mi-aţi răspuns, şi aţi zis: „Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.“

15.         Am luat atunci pe căpeteniile seminţiilor voastre, bărbaţi īnţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am pus īn fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, şi căpetenii peste zece, ca dregători īn seminţiile voastre.

 

16.         Am dat, īn acelaş timp, următoarea poruncă judecătorilor voştri: „Să ascultaţi pe fraţii voştri, şi să judecaţi după dreptate neīnţelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul.

 

17.         Să nu căutaţi la faţa oamenilor īn judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Şi cīnd veţi găsi o pricină prea grea, s'o aduceţi īnaintea mea, ca s'o aud.“

 

18.         Aşa v'am poruncit, īn vremea aceea, tot ce aveaţi de făcut.

 

Dela Horeb la Cades-Barnea.

 

19.         Am plecat din Horeb, şi am străbătut toată pustia aceea mare şi grozavă pe care aţi văzut-o; am luat drumul care duce īn muntele Amoriţilor, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, şi am ajuns la Cades-Barnea.

 

20.         Şi eu v'am zis: „Aţi ajuns la muntele Amoriţilor pe care ni-l dă Domnul, Dumnezeul nostru.

21.         Iată că Domnul, Dumnezeul tău, īţi pune ţara īnainte; suie-te, ia-o īn stăpīnire, cum ţi-a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme, şi nu te īnspăimīnta.“

 

22.         Voi v'aţi apropiat cu toţii de mine, şi aţi zis: „Să trimetem nişte oameni īnaintea noastră, ca să iscodească ţara, şi să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui īn ea şi asupra cetăţilor īn cari vom ajunge.“

23.         Părerea aceasta mi s'a părut bună; şi am luat doisprezece oameni dintre voi, cīte un om de fiecare seminţie.

 

24.         Ei au plecat, au trecut muntele, şi au ajuns pīnă la valea Eşcol, şi au iscodit ţara.

 

25.         Au luat īn mīni din roadele ţării şi ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă, şi au zis: „Bună ţară ne dă Domnul, Dumnezeul nostru.“

 

26.         Dar voi n'aţi vrut să vă suiţi īn ea, şi v'aţi răsvrătit īmpotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru.

 

27.         Aţi cīrtit īn corturile voastre, şi aţi zis: „Pentrucă ne urăşte, de aceea ne-a scos Domnul din ţara Egiptului, ca să ne dea īn mīnile Amoriţilor şi să ne nimicească.

 

28.         Unde să ne suim? Fraţii noştri ne-au muiat inima, zicīnd: „Poporul acela este un popor mai mare şi mai īnalt la statură decīt noi; cetăţile sīnt mari şi īntărite pīnă la cer; ba īncă, am văzut acolo şi copii de ai lui Anac.“

 

29.         Eu v'am zis: „Nu vă spăimīntaţi, şi nu vă fie frică de ei.

30.         Domnul, Dumnezeul vostru, care merge īnaintea voastră, se va lupta El īnsuş pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi subt ochii voştri īn Egipt.

 

31.         Apoi īn pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te-a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut pīnă la sosirea voastră īn locul acesta.“

 

32.         Cu toate acestea, voi n'aţi avut īncredere īn Domnul, Dumnezeul vostru,

 

33.         care mergea īnaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea īntr'un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuiaţi să mergeţi, şi ziua īntr'un nor.

 

34.         Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S'a mīniat, şi a jurat, zicīnd:

 

35.         „Niciunul din bărbaţii cari fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri,

 

36.         afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, şi ţara īn care a mers, o voi da lui şi copiilor lui, pentrucă a urmat īn totul calea Domnului.“

 

37.         Domnul S'a mīniat şi pe mine, din pricina voastră, şi a zis: „Nici tu nu vei intra īn ea.

 

38.         Iosua, fiul lui Nun, slujitorul tău, va intra īn ea; īntăreşte-l, căci el va pune pe Israel īn stăpīnirea ţării aceleia.

 

39.         Şi pruncii voştri, despre cari aţi zis: „Vor fi de jaf!“ şi fiii voştri, cari nu cunosc azi nici binele nici răul, ei vor intra īn ea; da, lor le-o voi da, şi ei o vor stăpīni.

 

40.         Dar voi, īntoarceţi-vă īnapoi, şi plecaţi īn pustie, īn spre marea Roşie.“

 

41.         Voi aţi răspuns, şi mi-aţi zis: „Am păcătuit īmpotriva Domnului; ne vom sui şi ne vom bate, cum ne-a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.“ Şi v'aţi īncins fiecare armele, şi v'aţi īncumetat să vă suiţi pe munte.

 

42.         Domnul mi-a zis: „Spune-le: «Nu vă suiţi şi nu vă luptaţi, căci Eu nu sīnt īn mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri.“

 

43.         Eu v'am spus, dar n'aţi ascultat; ci v'aţi răzvrătit īmpotriva poruncii Domnului, şi v'aţi suit semeţi pe munte.

 

44.         Atunci Amoriţii, cari locuiesc pe muntele acesta, v'au ieşit īnainte, şi v'au urmărit ca albinele; v'au bătut din Seir, pīnă la Horma.

 

45.         La īntoarcerea voastră, aţi plīns īnaintea Domnului; dar Domnul nu v'a ascultat glasul, şi n'a luat aminte la voi.

46.         Şi aşa aţi rămas la Cades, unde aţi stat multă vreme.

 

Intrarea īn pustie.

 

2

 

1.           Ne-am īntors, şi am plecat īn pustie, pe drumul care duce la marea Roşie, cum īmi poruncise Domnul; şi am ocolit multă vreme munte Seir.

 

2.           Domnul mi-a zis:

3.           „Vă ajunge de cīnd ocoliţi muntele acesta. Īntoarceţi-vă spre miazănoapte.

 

4.           Dă următoarea poruncă poporului: „Acum aveţi să treceţi prin hotarele fraţilor voştri, copiii lui Esau, cari locuiesc īn Seir. Ei se vor teme de voi; dar să vă păziţi bine.

 

5.           Să nu vă īncăieraţi cu ei; căci nu vă voi da īn ţara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat īn stăpīnire lui Esau.

 

6.           Să cumpăraţi de la ei cu preţ de argint, hrana pe care o veţi mīnca, şi să cumpăraţi dela ei cu preţ de argint, chiar şi apa pe care o veţi bea.

7.           Căci Domnul, Dumnezeul tău, te-a binecuvīntat īn tot lucrul mīinilor tale şi ţi-a cunoscut călătoria īn această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de cīnd Domnul Dumnezeul tău este cu tine, şi n'ai dus lipsă de nimic.“

 

8.           Am trecut pe departe de fraţii noştri, copiii lui Esau, cari locuiesc īn Seir, şi pe departe de drumul care duce īn cīmpie, departe de Elat şi de Eţion-Gheber; apoi ne-am īntors şi am apucat spre pustia Moabului.

 

 

Pribegirea īn pustie.

 

9.           Domnul mi-a zis: „Nu face război cu Moab, şi nu te apuca la luptă cu el; căci nu-ţi voi da nimic să stăpīneşti īn ţara lui: «Arul l-am dat īn stăpīnire copiilor lui Lot.

 

10.         (Mai īnainte aici locuiau Emimii: un popor mare, mult la număr şi de statură īnaltă, ca Anachimii.

 

11.         Ei treceau drept Refaimiţi, ca şi Anachimii; dar Moabiţii īi numeau Emimi.

12.         Seir era locuit altă dată de Horiţi; copiii lui Esau i-au izgonit, i-au nimicit dinaintea lor, şi s'au aşezat īn ţara pe care o stăpīneşte şi pe care i-a dat-o Domnul.)

 

13.         Acum sculaţi-vă şi treceţi pīrīul Zered.“

              Am trecut pīrīul Zered.

 

14.         Vremea cīt au ţinut călătoriile noastre dela Cades-Barnea pīnă la trecerea pīrīului Zered a fost de treizeci şi opt de ani, pīnă a perit din mijlocul taberei tot neamul oamenilor de război, cum le jurase Domnul.

 

15.         Mīna Domnului a fost īmpotriva lor ca să-i nimicească din mijlocul taberei, pīnă ce au perit.

 

16.         După ce au perit toţi bărbaţii de război, murind īn mijlocul poporului,

17.         Domnul mi-a vorbit şi a zis:

18.         „Să treci azi hotarul Moabului, la cetatea Ar,

19.         şi să te apropii de copiii lui Amon. Să nu faci război cu ei, şi să nu te iei la luptă cu ei; căci nu-ţi voi da nimic de stăpīnit īn ţara copiilor lui Amon: am dat-o īn stăpīnire copiilor lui Lot.

 

20.         Ţara aceasta trecea deasemenea ca o ţară a lui Refaim; mai īnainte locuiau īn ea Refaimiţii; şi Amoniţii īi numeau Zamzumimi:

 

21.         un popor mare, mult la număr şi de statură īnaltă, ca Anachimii. Domnul i-a nimicit dinaintea Amoniţilor, cari i-au izgonit şi s'au aşezat īn locul lor.

 

22.         (Aşa a făcut Domnul şi pentru copiii lui Esau cari locuiesc īn Seir, cīnd a nimicit pe Horiţi dinaintea lor; ei i-au izgonit şi s'au aşezat īn locul lor, pīnă īn ziua de azi.

 

23.         Deasemenea, Aviţii, cari locuiau īn sate pīnă la Gaza, au fost nimiciţi de Caftoriţi, ieşiţi din Caftor, cari s'au aşezat īn locul lor.)

 

24.         Sculaţi-vă, plecaţi, şi treceţi pīrīul Arnon. Iată, īţi dau īn mīini pe Sihon, īmpăratul Hesbonului, Amoritul, şi ţara lui. Īncepe cucerirea, fă război cu el!

 

25.         De azi īncolo voi băga groaza şi frica de tine īn toate popoarele de subt cer; şi, la auzul faimei tale, vor tremura şi se vor īngrozi de tine.“

 

 

Cucerirea ţării lui Sihon, īmpăratul Hesbonului.

 

26.         Din pustia Chedemot, am trimes soli la Sihon, īmpăratul Hesbonului, cu vorbe de pace. Am trimes să-i spună:

 

27.         „Lasă-mă să trec prin ţara ta; voi ţinea drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta nici la stīnga.

 

28.         Să-mi vinzi pe preţ de argint hrana pe care o voi mīnca, şi să-mi dai cu preţ de argint apa de care o voi bea; nu voi face altceva decīt să trec cu piciorul, -

 

29.         lucru pe care mi l-au īngăduit copiii lui Esau cari locuiesc īn Seir, şi Moabiţii cari locuiesc īn Ar - īngăduieşte-mi şi tu lucrul acesta, pīnă voi trece Iordanul ca să intru īn ţara pe care ne-o dă Domnul, Dumnezeul nostru.“

 

30.         Dar Sihon, īmpăratul Hesbonului, n'a vrut să ne lase să trecem pela el; căci Domnul, Dumnezeul tău, i-a făcut duhul neīnduplecat, şi i-a īmpietrit inima, ca să-l dea īn mīinile tale, cum vezi azi.

 

31.         Domnul mi-a zis: „Vezi, acum īncep să-ţi dau pe Sihon şi ţara lui; īncepe şi tu dar să-i iei īn stăpīnire ţara ca s'o moşteneşti.“

 

32.         Sihon ne-a ieşit īnainte, cu tot poporul lui, ca să lupte īmpotriva noastră, la Iahaţ.

 

33.         Domnul, Dumnezeul nostru, ni l-a dat īn mīni, şi l-am bătut, pe el, şi pe fiii lui, şi pe tot poporul lui.

 

34.         I-am luat atunci toate cetăţile, şi le-am nimicit cu desăvīrşire: bărbaţi, femei şi prunci i-am nimicit cu desăvīrşire, şi n'am lăsat să scape niciunul măcar.

 

35.         Numai vitele le-am răpit pentru noi, precum şi prada din cetăţile pe cari le luaserăm.

36.         Dela Aroer, care este pe malurile pīrīului Arnon, şi dela cetatea care este īn vale, pīnă la Galaad, n'a fost nici o cetate prea tare pentru noi: Domnul, Dumnezeul nostru, ni le-a dat pe toate īn mīnă.

 

37.         Dar de ţara copiilor lui Amon nu te-ai apropiat, de toate malurile pīrīului Iaboc,de cetăţile dela munte, şi de toate locurile pe cari te-a oprit Domnul, Dumnezeul tău, să le loveşti.

 

 

Cucerirea ţării lui Og.

 

3

 

1.           Ne-am īntors, şi ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og, īmpăratul Basanului, ne-a ieşit īnainte, cu tot poporul lui, ca să lupte īmpotriva noastră la Edrei.

 

2.           Domnul mi-a zis: „Nu te teme de el; căci īl dau īn mīnile tale, pe el şi tot poporul lui, şi ţara lui; să te porţi cu el cum te-ai purtat cu Sihon, īmpăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.“

 

3.           Şi Domnul, Dumnezeul nostru, a mai dat īn mīnile noastre şi pe Og, īmpăratul Basanului, cu tot poporul lui; l-am bătut şi n'am lăsat să scape niciunul din oamenii lui.

 

4.           I-am luat atunci toate cetăţile, şi n'a fost una care să nu cadă īn stăpīnirea noastră: şasezeci de cetăţi, tot ţinutul Argob, īmpărăţia lui Og din Basan.

 

5.           Toate cetăţile acestea erau īntărite, cu ziduri īnalte, cu porţi şi zăvoare, afară de cetăţile fără ziduri cari erau foarte multe la număr.

6.           Lo-am nimicit cu desăvīrşire, cum făcusem cu Sihon, īmpăratul Hesbonului; am nimicit cu desăvīrşire toate cetăţile īmpreună cu bărbaţii, femeile şi pruncii.

 

7.           Iar toate vitele şi prada din cetăţi le-am luat pentru noi.

8.           Astfel īn vremea aceea am cucerit dela cei doi īmpăraţi ai Amoriţilor ţara de dincoace de Iordan, dela pīrīul Arnon pīnă la muntele Hermon,

9.           (Sidoniţii zic Hermonului Sirion, şi Amoriţii īl numesc Senir),

 

10.         toate cetăţile din cīmpie, tot Galaadul şi tot Basanul pīnă la Salca şi Edrei, cetăţi din īmpărăţia lui Og īn Basan.

 

11.         (Numai Og, īmpăratul Basanului, mai rămăsese din neamul Refaimiţilor. Patul lui, un pat de fer, este la Raba, cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coţi, şi lăţimea de patru coţi, după cotul unui om.)

 

 

Īmpărţirea ţării de dincolo de Iordan.

 

12.         Atunci am luat īn stăpīnire ţara aceasta. Am dat Rubeniţilor şi Gadiţilor ţinutul de la Aroer, care este pe pīrīul Arnon, şi jumătatea muntelui Galaad cu cetăţile lui.

 

13.         Am dat la jumătate din seminţia lui Manase ce mai rămīnea din Galaad şi toată īmpărăţia lui Og din Basan: tot ţinutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de ţara Refaimiţilor.

 

14.         Iair, fiul lui Manase, a luat tot ţinutul Argob pīnă la hotarul Gheşuriţilor şi Maacatiţilor, şi a pus numele lui tīrgurilor Basanului, numite şi azi tīrgurile lui Iair.

 

15.         Am dat Galaadul lui Machir.

 

16.         Rubeniţilor şi Gadiţilor le-am dat o parte din Galaad pīnă la pīrīul Arnon, al cărui mijloc slujeşte ca hotar, şi pīnă la pīrīul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon;

 

17.         le-am mai dat cīmpia, mărginită de Iordan, dela Chineret pīnă la marea cīmpiei, Marea Sărată, la picioarele muntelui Pisga spre răsărit.

 

18.         Īn vremea aceea, v'am dat porunca aceasta: „Domnul, Dumnezeul vostru, vă dă īn mīnă ţara aceasta ca s'o stăpīniţi. Voi toţi, cei buni de luptă, să mergeţi īnarmaţi īnaintea copiilor lui Israel.

 

19.         Numai femeile voastre, pruncii şi vitele voastre - ştiu că aveţi multe vite - să rămīnă īn cetăţile pe cari vi le-am dat,

20.         pīnă ce Domnul va da odihnă fraţilor voştri ca şi vouă, şi vor lua şi ei īn stăpīnire ţara pe care le-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, dincolo de Iordan. După aceea vă veţi īntoarce fiecare īn moştenirea pe care v'am dat-o.

 

21.         Īn vremea aceea, am poruncit lui Iosua, şi i-am zis: „Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, acestor doi īmpăraţi: aşa va face Domnul tuturor īmpărăţiilor īmpotriva cărora vei merge.

 

22.         Nu te teme de ei; căci Domnul, Dumnezeul vostru, va lupta El īnsuş pentru voi.“

 

 

Moise cere să vadă ţara.

 

23.         Īn vremea aceea, m'am rugat Domnului, şi am zis:

 

24.         „Stăpīne Doamne! Tu ai īnceput să arăţi robului Tău mărirea Ta şi mīna Ta cea puternică; căci care este dumnezeul acela, īn cer şi pe pămīnt, care să poată face lucrări ca ale Tale şi să aibă o putere ca a Ta?

 

25.         Lasă-mă, Te rog, să trec, şi să văd ţara aceea bună de dincolo de Iordan, munţii aceia frumoşi şi Libanul!“

 

26.         Dar Domnul S'a mīniat pe mine, din pricina voastră, şi nu m'a ascultat. Domnul mi-a zis: „Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta.

 

27.         Suie-te pe vīrful muntelui Pisga, uită-te spre apus, spre miază noapte, spre miază zi şi spre răsărit, şi priveşte-o doar cu ochii; căci nu vei trece Iordanul acesta.

 

28.         Dă porunci lui Iosua, īntăreşte-l, şi īmbărbătează-l; căci el va merge īnaintea poporului acestuia şi-l va pune īn stăpīnirea ţării pe care o vei vedea.“

 

29.         Şi am rămas astfel īn vale, īndreptul Bet-Peorului.

 

 

Īndemn.

 

4

 

1.           Acum, Israele, ascultă legile şi poruncile pe cari vă īnvăţ să le păziţi. Īmpliniţi-le, pentruca să trăiţi, şi să intraţi īn stăpīnirea ţării pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.

 

2.           Să n'adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, şi să nu scădeţi nimic din ele; ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aşa cum vi le dau eu.

 

3.           Aţi văzut cu ochii voştri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe ţoti aceia cari se duseseră după Baal-Peor.

 

4.           Iar voi, cari v'aţi alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sīnteţi toţi vii astăzi.

5.           Iată, v'am īnvăţat legi şi porunci, cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le īmpliniţi īn ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire.

6.           Să le păziţi şi să le īmpliniţi; căci aceasta va fi īnţelepciunea şi priceperea voastră īnaintea popoarelor, cari vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice: „Acest neam mare este un popor cu totul īnţelept şi priceput!“

 

7.           Care este, īn adevăr, neamul acela aşa de mare īncīt să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de cīte ori Īl chemăm?

 

8.           Şi care este neamul acela aşa de mare īncīt să aibă legi şi porunci aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v'o pun astăzi īnainte?

9.           Numai, ia seama asupra ta, şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, īn toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe cari ţi le-au văzut ochii, şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.

 

10.         Adu-ţi aminte de ziua cīnd te-ai īnfăţişat īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, cīnd Domnul mi-a zis: „Strīnge poporul la Mine! Căci vreau să-i fac să audă cuvintele Mele, ca să īnveţe să se teamă de Mine tot timpul cīt vor trăi pe pămīnt; şi să īnveţe şi pe copiii lor să le păzească.“

 

11.         Voi v'aţi apropiat şi aţi stătut la poalele muntelui. Muntele era aprins, şi flacările se ridicau pīnă īn inima cerului. Era īntunerec, nori şi negură deasă.

 

12.         Şi Domnul v'a vorbit din mijlocul focului; voi aţi auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n'aţi văzut nici un chip, ci aţi auzit doar un glas.

 

13.         El Şi-a vestit legămīntul Său, pe care v'a poruncit să-l păziţi, cele zece porunci; şi le-a scris pe două table de piatră.

 

14.         Īn vremea aceea, Domnul mi-a poruncit să vă īnvăţ legi şi porunci, ca să le īmpliniţi īn ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire.

 

15.         Fiindcă n'aţi văzut nici un chip īn ziua cīnd v'a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre,

 

16.         ca nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o īnfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,

 

17.         sau chipul vreunui dobitoc de pe pămīnt, sau chipul vreunei păsări care sboară īn ceruri,

18.         sau chipul vreunui dobitoc care se tīrăşte pe pămīnt, sau chipul vreunui peşte care trăieşte īn apele dedesubtul pămīntului.

19.         Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicīndu-ţi ochii spre cer, şi văzīnd soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii tīrīt să te īnchini īnaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sīnt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut şi le-a īmpărţit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul īntreg.

 

20.         Dar pe voi, Domnul v'a luat, şi v'a scos din cuptorul de fer al Egiptului, ca să-I fiţi un popor pus de o parte, cum sīnteţi azi.

 

21.         Şi Domnul S'a mīniat pe mine, din pricina voastră: şi a jurat că eu să nu trec Iordanul, şi să nu intru īn ţara aceea bună pe care ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

 

22.         Eu voi muri deci īn ţara aceasta de aici, nu voi trece Iordanul; dar voi īl veţi trece, şi veţi stăpīni ţara aceea bună.

 

23.         Vegheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării legămīntul pe care l-a īncheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, şi să nu faceţi vreun chip cioplit, nici vreo īnfăţişare oarecare, pe care ţi-a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s'o faci.

 

24.         Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.

 

 

Pedeapsa pentru īnchinarea la idoli.

 

25.         Cīnd vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme īn ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, īnfăţişeri ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău īnaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să-L mīniaţi,-

 

26.         iau astăzi martor īmpotriva voastră cerul şi pămīntul, - că veţi peri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe īn ea, căci veţi fi nimiciţi de tot.

 

27.         Domnul vă va īmprăştia printre popoare, şi nu veţi rămīnea decīt un mic număr īn mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul.

 

28.         Şi acolo veţi sluji unor dumnezei, cari sīnt o lucrare făcută de mīni omeneşti, de lemn şi de piatră, cari nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănīnce, nici să miroasă.

 

29.         Şi dacă de acolo vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Īl vei găsi dacă-L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

 

30.         Şi după ce ţi se vor īntīmpla toate aceste lucruri īn strīmtorarea ta, īn zilele de pe urmă, te vei īntoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi vei asculta glasul Lui;

 

31.         căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu plin de īndurare, care nu te va părăsi şi nu te va nimici; El nu va uita legămīntul pe care l-a īncheiat prin jurămīnt cu părinţii tăi.

 

 

Dumnezeul lui Israel mai pe sus de orice.

 

32.         Īntreabă vremurile străvechi, cari au fost īnaintea ta, din ziua cīnd a făcut Dumnezeu pe om pe pămīnt, şi cercetează dela o margine a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo īntīmplare aşa de mare, şi s'a auzit vreodată aşa ceva?

 

33.         A fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, şi să fi rămas viu?

 

34.         A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin īncercări, semne, minuni şi lupte, cu mīnă tare şi braţ īntins, şi cu minuni īnfricoşate, cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, īn Egipt şi subt ochii voştri?

 

35.         Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoşti că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

 

36.         Din cer, te-a făcut să auzi glasul Lui, ca să te īnveţe; şi, pe pămīnt, te-a făcut să vezi focul Lui cel mare, şi ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului.

 

37.         El a iubit pe părinţii tăi, şi de aceea a ales sămīnţa lor după ei; El īnsuş te-a scos din Egipt, prin puterea Lui cea mare.

 

38.         El a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr şi mai tari decīt tine, ca să te ducă īn ţara lor, şi să ţi-o dea īn stăpīnire, cum vezi azi.

 

39.         Să ştii dar īn ziua aceasta, şi pune-ţi īn inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus īn cer şi jos pe pămīnt, şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

 

40.         Păzeşte dar legile şi poruncile Lui, pe cari ţi le dau azi, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, şi să ai zile multe īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, pe vecie.“

 

 

Cetăţile de scăpare dela răsăritul Iordanului.

 

41.         Atunci Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordan, la răsărit,

 

42.         pentruca să slujească de scăpare ucigaşului care ar fi omorīt fără voie pe aproapele lui, fără să-i fi fost vrăjmaş mai dinainte, şi să-şi poată scăpa astfel viaţa, fugīnd īntr'una din aceste cetăţi.

 

43.         Aceste cetăţi erau: Beţer, īn pustie, īn cīmpie, la Rubeniţi; Ramot, īn Galaad, la Gadiţi, şi Golan, īn Basan, la Manasiţi.

 

 

Cele zece porunci.

 

44.         Aceasta este legea pe care a dat-o Moise copiilor lui Israel.

45.         Iată īnvăţăturile, legile şi poruncile pe cari le-a dat Moise copiilor lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

46.         Aceasta era dincoace de Iordan, īn vale, faţă īn faţă cu Bet-Peor, īn ţara lui Sihon, īmpăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi care a fost bătut de Moise şi copiii lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

 

47.         Ei au pus mīna pe ţara lui şi pe ţara lui Og, īmpăratul Basanului. Aceşti doi īmpăraţi ai Amoriţilor erau dincoace de Iordan, la răsărit.

 

48.         Ţinutul lor se īntindea dela Aroer, care este pe malurile pīrīului Arnon, pīnă la muntele Sionului care este Hermonul,

 

49.         şi cuprindea toată cīmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, pīnă la marea cīmpiei, supt poalele muntelui Pisga.

 

 

5

 

1.           Moise a chemat pe tot Israelul, şi i-a zis:

              „Ascultă, Israele, legile şi poruncile pe cari vi le spun astăzi īn auzul vostru. Īnvăţaţi-le, şi īmpliniţi-le cu scumpătate.

2.           Domnul, Dumnezeul nostru, a īncheiat cu noi un legămīnt la Horeb.

 

3.           Nucu părinţii noştri a īncheiat Domnul legămīntul acesta, ci cu noi, cari sīntem toţi vii astăzi aici.

 

4.           Domnul v'a vorbit faţă īn faţă pe munte, din mijlocul focului.

 

5.           Eu am stat atunci īntre Domnul şi voi, ca să vă vestesc cuvīntul Domnului; căci vă era frică de foc, şi nu v'aţi suit pe munte. El a zis:

 

6.           „Eu sīnt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

 

7.           Să n'ai alţi dumnezei afară de Mine.

 

8.           Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo īnfăţişare a lucrurilor cari sīnt sus īn ceruri, sau jos pe pămīnt, sau īn ape supt pămīnt.

 

9.           Să nu te īnchini īnaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sīnt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc fărădelegea părinţilor īn copii pīnă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc;

 

10.         şi Mă īndur pīnă la al miilea neam de ceice Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.

 

11.         Să nu iei īn deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua īn deşert Numele Lui.

 

12.         Ţine ziua de odihnă, ca s'o sfinţeşti, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău.

 

13.         Şase zile să lucrezi, şi să-ţi faci toate treburile.

 

14.         Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare īn ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este īn locurile tale, pentru ca şi robul şi roaba ta să se odihnească īntocmai ca tine.

 

15.         Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob īn ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mīnă tare şi cu braţ īntins: de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă.

 

16.         Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile multe şi să fii fericit īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

 

17.         Să nu ucizi.

 

18.         Să nu preacurveşti.

 

19.         Să nu furi.

 

20.         Să nu mărturiseşti strīmb īmpotriva aproapelui tău.

 

21.         Să nu pofteşti nevasta aproapelui tău; să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici un alt lucru care este al aproapelui tău.“

 

22.         Acestea sīnt cuvintele pe cari le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului din nori şi din negură deasă, şi le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le-a scris pe două table de piatră, şi mi le-a dat.

 

23.         Cīnd aţi auzit glasul acela din mijlocul īntunerecului, şi pe cīnd tot muntele era aprins, căpeteniile seminţiilor voastre şi bătrīnii voştri s'au apropiat toţi de mine,

 

24.         şi aţi zis: „Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat slava şi mărimea Lui şi noi I-am auzit glasul din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, şi totuş au rămas vii.

 

25.         Şi acum pentruce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom auzi şi mai departe glasul Domnului, Dumnezeului nostru, vom muri.

 

26.         Cine este, īn adevăr, omul acela, care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, şi totuş să fi rămas viu?

 

27.         Apropie-te mai bine, tu, şi ascultă tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu īnsuţi tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru, şi noi vom asculta, şi vom face.“

 

28.         Domnul a auzit cuvintele pe cari mi le-aţi spus. Şi Domnul mi-a zis: „Am auzit cuvintele pe cari ţi le-a spus poporul acesta: tot ce au zis este bine.

 

29.         O! de ar rămīnea ei cu aceeaş inimă ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiţi pe vecie, ei şi copiii lor !

 

30.         Du-te de spune-le: „Īntoarceţi-vă īn corturile voastre.“

31.         Dar tu, rămīi aici cu Mine, şi-ţi voi spune toate poruncile, legile şi rīnduielile, pe cari să-i īnveţi să le īmplinească īn ţara pe care le-o dau īn stăpīnire.“

 

32.         Luaţi seama dar, să faceţi aşa cum v'a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă abateţi de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stīnga.

 

33.         Să urmaţi īn totul calea pe care v'a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, să umblaţi, ca să trăiţi şi să fiţi fericiţi, şi să aveţi zile multe īn ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire.

 

 

Ţinerea poruncilor Domnului.

 

6

 

1.           Iată poruncile, legile şi rīnduielile pe cari a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, să vă īnvăţ să le īmpliniţi īn ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire;

 

2.           ca să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, păzind, īn toate zilele vieţii tale, tu, fiul tău, şi fiul fiului tău, toate legile şi toate poruncile Lui pe cari ţi le dau, şi să ai zile multe.

 

3.           Ascultă-le dar, Israele, şi caută să le īmplineşti, ca să fii fericit şi să vă īnmulţiţi mult, cum ţi-a spus Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi, cīnd ţi-a făgăduit ţara īn care curge lapte şi miere.

 

4.           Ascultă,Israele! Domnul,Dumnezeul nostru, este singurul Domn.

 

5.           Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta.

 

6.           Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai īn inima ta.

 

7.           Să le īntipăreşti īn mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele cīnd vei fi acasă, cīnd vei pleca īn călătorie, cīnd te vei culca şi cīnd te vei scula.

 

8.           Să le legi ca un semn de aducere aminte la mīni, şi să-ţi fie ca nişte fruntarii īntre ochi.

 

9.           Să le scrii pe uşiorii casei tale şi pe porţile tale.

 

 

Tīlcuirea poruncii despre dragostea de Dumnezeu.

 

10.         Domnul, Dumnezeul tău, te va face să intri īn ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi-o va da. Vei stăpīni cetăţi mari şi bune pe cari nu tu le-ai zidit,

 

11.         case pline de tot felul de bunuri pe cari nu tu le-ai umplut, puţuri de apă săpate pe cari nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe cari nu tu i-ai sădit. Cīnd vei mīnca şi te vei sătura,

 

12.         vezi să nu uiţi pe Domnul, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

13.         Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujeşti, şi pe Numele Lui să juri.

 

14.         Să nu vă duceţi după alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor din jurul vostru;

 

15.         căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu gelos īn mijlocul tău. Altfel, Domnul, Dumnezeul tău, S'ar aprinde de mīnie īmpotriva ta, şi te-ar nimici de pe faţa pămīntului.

 

16.         Să nu ispitiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, cum L-aţi ispitit la Masa.

 

17.         Ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru,

              poruncile Lui şi legile lui pe cari vi le-a dat.

 

18.         Să faci ce este plăcut şi bine īnaintea Domnului, ca să fii fericit, şi să intri īn stăpīnirea ţării aceleia bune, pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da,

 

19.         după ce va izgoni pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, cum a spus Domnul.

 

20.         Cīnd fiul tău te va īntreba īntr-o zi:„Ce īnsemnează īnvăţăturile acestea, legile acestea şi poruncile acestea, pe cari vi le-a dat Domnul, Dumnezeul nostru?“

 

21.         să răspunzi fiului tău: „Noi eram robi ai lui Faraon īn Egipt, şi Domnul ne-a scos din Egipt cu mīna Lui cea puternică.

 

22.         Domnul a făcut, subt ochii noştri, minuni şi semne mari şi nenorocite īmpotriva Egiptului, īmpotriva lui Faraon şi īmpotriva īntregei lui case;

 

23.         şi ne-a scos de acolo, ca să ne aducă īn ţara pe care jurase părinţilor noştri că ne-o va da.

24.         Domnul ne-a poruncit atunci să īmplinim toate aceste legi şi să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, ca să fim totdeauna fericiţi, şi să ne ţină īn viaţă, cum face astăzi.

 

25.         Vom avea parte de īndurarea Lui, dacă vom īmplini cu scumpătate toate aceste porunci īnaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cum ne-a poruncit El.“

 

 

Nimicirea Cananiţilor şi a idolilor lor.

 

7

 

1.           Cīnd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce īn ţara īn care vei intra şi o vei lua īn stăpīnire, şi va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiţi, pe Ghirgasiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi,pe Fereziţi, pe Heviţi şi pe Iebusiţi, şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decīt tine;

 

2.           cīnd Domnul, Dumnezeul tău, ţi le va da īn mīni, şi le vei bate, să le nimiceşti cu desăvīrşire, să nu īnchei legămīnt cu ele, şi să n'ai milă de ele.

 

3.           Să nu te īncuscreşti cu popoarele acestea, să nu măriţi pe fetele tale după fiii lor, şi să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi;

 

4.           căci ar abate dela Mine pe fiii tăi, şi ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S'ar aprinde de mīnie īmpotriva voastră şi te-ar nimici īndată.

 

5.           Dimpotrivă, iată cum să vă purtaţi cu ele: să le surpaţi altarele, să le sfărīmaţi stīlpii idoleşti, să le tăiaţi pomii īnchinaţi dumnezeilor lor şi să ardeţi īn foc chipurile lor cioplite.

 

 

Israel este un popor sfīnt.

 

6.           Căci tu eşti un popor sfīnt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pămīntului.

 

7.           Nu doar pentrucă īntreceţi la număr pe toate celelalte popoare S'a alipit Domnul de voi şi v'a ales, căci voi sīnteţi cel mai mic dintre toate popoarele.

 

8.           Ci, pentru că Domnul vă iubeşte, pentru că a vrut să ţină jurămīntul pe care l-a făcut părinţilor voştri, pentru aceea v'a scos Domnul cu mīna Lui puternică, şi v'a izbăvit din casa robiei, din mīna Lui Faraon, īmpăratul Egiptului.

 

9.           Să ştii dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios şi Īşi ţine legămīntul şi īndurarea pīnă la al miilea neam de oameni faţă de cei ce-L iubesc şi păzesc poruncile Lui.

 

10.         Dar răsplăteşte īndată pe cei ce-L urăsc, şi-i perde; nu dă nici o păsuire celui ce-L urăşte, ci-i răsplăteşte īndată.

 

11.         De aceea păzeşte poruncile, legile şi rīnduielile pe cari ţi le dau azi, şi īmplineşte-le.

 

Noi īndemnuri.

 

12.         Dacă veţi asculta aceste porunci, dacă le veţi păzi şi īmplini, Domnul, Dumnezeul tău, va ţinea faţă de tine legămīntul şi īndurarea cu care S'a jurat părinţilor tăi.

 

13.         El te va iubi, te va binecuvīnta şi te va īnmulţi; va binecuvīnta rodul trupului tău şi rodul pămīntului tău, grīul tău, mustul şi untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale de oi, īn ţara pe care a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da.

 

14.         Vei fi binecuvīntat mai mult decīt toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă īn turmele tale.

 

15.         Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ţi va trimete niciuna din acele molime rele din Egipt pe cari le cunoşti, ci va lovi cu ele pe toţi ceice te urăsc.

 

16.         Să nimiceşti toate popoarele pe cari ţi le va da īn mīnă Domnul, Dumnezeul tău; să n'arunci nici o privire de milă spre ele, şi să nu slujeşti dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă pentru tine.

 

17.         Poate că vei zice īn inima ta: „Neamurile acestea sīnt mai mari la număr decīt mine; cum voi putea să le izgonesc?“

18.         Să nu te temi de ele. Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui Faraon şi īntregului Egipt;

 

19.         adu-ţi aminte de marile īncercări pe cari ţi le-au văzut ochii, de minunile şi semnele, de mīna tare şi de braţul īntins, cu cari te-a scos Domnul, Dumnezeul tău. Aşa va face Domnul, Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de cari te temi.

 

20.         Domnul, Dumnezeul tău, va trimete chiar şi vespii bondăreşti īmpotriva lor pīnă la deplina nimicire a celor ce vor scăpa şi se vor ascunde de tine.

 

21.         Să nu te īnspăimīnţi de ei; căci Domnul, Dumnezeul tău, este īn mijlocul tău, Dumnezeul cel mare şi īnfricoşat.

 

22.         Şi Domnul, Dumnezeul tău, va izgoni īncetul cu īncetul aceste neamuri dinaintea ta: nu le vei putea nimici īndată, ca să nu se īnmulţească fiarele cīmpului īmpotriva ta.

 

23.         Dar Domnul, Dumnezeul tău, le va da īn mīna ta; şi le va pune cu totul pe fugă, pīnă vor fi nimicite.

24.         Pe īmpăraţii lor īi va da īn mīnile tale, şi le vei şterge numele de subt ceruri; niciunul din aceste popoare nu va putea să stea īmpotriva ta, pīnă le vei nimici.

 

25.         Chipurile cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeţi īn foc. Să nu pofteşti şi să nu iei pentru tine argintul şi aurul de pe ele, ca nu cumva aceste lucruri să ajungă pentru tine o cursă; căci ele sīnt o urīciune īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

26.         Să nu aduci nici un lucru urīcios īn casa ta, ca să nu fii nimicit cu desăvīrşire, tu şi lucrul acela; să-ţi fie groază de el ,să-ţi fie scīrbă de el, căci este un lucru blestemat.

 

 

Pămīntul făgăduit şi mulţămirea către Dumnezeu.

 

8

 

1.           Să păziţi şi să īmpliniţi toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să trăiţi, să vă īnmulţiţi, şi să intraţi īn stăpīnirea ţării pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor voştri.

 

2.           Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, īn timpul acestor patruzeci de ani īn pustie, ca să te smerească şi să te īncerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui.

 

3.           Astfel, te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame, şi te-a hrănit cu mană, pe care nici tu n'o cunoşteai şi nici părinţii tăi n'o cunoscuseră, ca să te īnveţe că omul nu trăieşte numai cu pīne, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul.

 

4.           Haina nu ţi s'a īnvechit pe tine, şi nici nu ţi s'au umflat picioarele, īn timpul acestor patruzeci de ani.

 

5.           Recunoaşte dar īn inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe copilul lui.

 

6.           Să păzeşti poruncile Domnului, Dumnezeului tău, ca să umbli īn căile Lui, şi să te temi de El.

 

7.           Căci Domnul, Dumnezeul tău, are să te ducă īntr'o ţară bună, ţară cu pīraie de apă, cu izvoare şi cu lacuri, cari ţīsnesc din văi şi munţi;

 

8.           ţară cu grīu, cu orz, cu vii, cu smochini şi cu rodii; ţară cu măslini şi cu miere;

9.           ţară unde vei mīnca pīne din belşug, unde nu vei duce lipsă de nimic; ţară, ale cărei petre sīnt de fer, şi din ai cărei munţi vei scoate aramă.

 

10.         Cīnd vei mīnca şi te vei sătura, să binecuvīntezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o.

 

11.         Vezi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, pīnă acolo īncīt să nu păzeşti poruncile, rīnduielile şi legile Lui, pe cari ţi le dau azi.

12.         Cīnd vei mīnca şi te vei sătura, cīnd vei zidi şi vei locui īn case frumoase,

 

13.         cīnd vei vedea īnmulţindu-ţi-se cirezile de boi şi turmele de oi, mărindu-ţi-se argintul şi aurul, şi crescīndu-ţi tot ce ai,

14.         ia seama să nu ţi se umfle inima de mīndrie şi să nu uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei;

 

15.         care te-a dus īn acea pustie mare şi grozavă, unde erau şerpi īnfocaţi şi scorpioni, īn locuri uscate şi fără apă, care a făcut să-ţi ţīşnească apă din stīnca cea mai tare,

 

16.         şi care ţi-a dat să mănīnci īn pustie mana aceea necunoscută de părinţii tăi, ca să te smerească şi să te īncerce, şi să-ţi facă bine apoi.

 

17.         Vezi să nu zici īn inima ta: „Tăria mea şi puterea mīnii mele mi-au cīştigat aceste bogăţii.“

 

18.         Ci adu-ţi aminte de Domnul, Dumnezeul tău, căci El īţi va da putere să le cīştigi, ca să īntărească legămīntul īncheiat cu părinţii voştri prin jurămīnt, cum face astăzi.

 

19.         Dacă vei uita pe Domnul, Dumnezeul tău, şi vei merge după alţi dumnezei, dacă le vei sluji şi te vei īnchina īnaintea lor, vă spun hotărīt azi că veţi peri.

 

20.         Veţi peri ca şi neamurile pe cari le-a pierdut Domnul dinaintea voastră, pentrucă nu veţi asculta glasul Domnului, Dumnzeului vostru.

 

 

Aducerea aminte de răzvrătirile lui Israel.

 

9

 

1.           Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să te faci stăpīn pe nişte neamuri mai mari şi mai puternice decīt tine, pe cetăţi mari şi īntărite pīnă la cer,

 

2.           pe un popor mare şi īnalt la statură, pe copiii lui Anac, pe cari-i cunoşti şi despre cari ai auzit zicīndu-se: „Cine va putea să stea īmpotriva copiilor lui Anac!“

 

3.           Să ştii azi că Domnul, Dumnezeul tău, va merge El īnsuş īnaintea ta, ca un foc mistuitor; El īi va nimici, El īi va smeri īnaintea ta; şi tu īi vei izgoni, īi vei perde curīnd, cum ţi-a spus Domnul.

 

4.           Cīnd īi va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici īn inima ta: „Pentru bunătatea mea m'a făcut Domnul să intru īn stăpīnirea ţării acesteia.“ Căci din pricina răutăţii neamurilor acelora le izgoneşte Domnul dinaintea ta.

 

5.           Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu īn stăpīnirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul, Dumnezeul tău, dinaintea ta, şi ca să īmplinească astfel cuvīntul prin care Domnul S'a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.

 

6.           Să ştii dar că nu din pricina bunătăţii tale īţi dă Domnul, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s'o stăpīneşti; căci tu eşti un popor tare īncăpăţīnat.

 

7.           Adu-ţi aminte, şi nu uita cum ai aţīţat mīnia Domnului, Dumnezeului tău, īn pustie. Din ziua cīnd ai ieşit din ţara Egiptului pīnă la sosirea voastră īn locul acesta, tot răsvrătiţi īmpotriva Domnului aţi fost!

 

8.           La Horeb, atīta aţi aţīţat mīnia Domnului, īncīt Domnul S'a mīniat pe voi şi voia să vă nimicească.

 

9.           Cīnd m'am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legămīntului pe care l-a făcut Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănīnc pīne şi fără să beau apă;

 

10.         şi Domnul mi-a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi cuprinzīnd toate cuvintele pe cari vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, īn ziua cīnd tot poporul era adunat.

 

11.         După acele patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi-a dat cele două table de piatră, tablele legămīntului.

12.         Domnul mi-a zis atunci: „Scoală-te şi pogoară-te īn grabă de aici; căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s'a stricat. S'au abătut curīnd dela calea pe care le-am arătat-o; şi-au făcut un chip turnat.“

 

13.         Domnul mi-a zis: „Eu văd că poporul acesta este un popor tare īncăpăţīnat.

 

14.         Lasă-mă să-i nimicesc şi să le şterg numele de subt ceruri; iar pe tine te voi face un neam mai puternic şi mai mare la număr decīt poporul acesta.“

 

15.         M'am īntors şi m'am pogorīt de pe munte care era tot numai foc, cu cele două table ale legămīntului īn amīndouă mīnile mele.

 

16.         M'am uitat, şi iată că păcătuiserăţi īmpotriva Domnului, Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi curīnd dela calea pe care v'o arătase Domnul.

 

17.         Am apucat atunci cele două table, le-am aruncat din mīnile mele, şi le-am sfărīmat subt ochii voştri.

18.         M'am aruncat cu faţa la pămīnt īnaintea Domnului, ca mai īnainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănīnc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvīrşiserăţi, făcīnd ce este rău īnaintea Domnului, ca să-L mīniaţi.

 

19.         Căci mă īngrozisem la vederea mīniei şi urgiei de care era cuprins Domnul īmpotriva voastră, pīnă acolo īncīt voia să vă nimicească. Dar Domnul m'a ascultat şi de data aceasta.

 

20.         Domnul de asemenea era foarte mīniat şi pe Aaron, aşa īncīt voia să-l piardă, şi eu m'am rugat atunci şi pentru el.

21.         Am luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, l-am ars īn foc, l-am sfărīmat pīnă s'a făcut praf, şi am aruncat praful acela īn pīrīul care curgea din munte.

 

22.         Apoi la Tabeera, la Masa, şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţīţat mīnia Domnului.

 

23.         Şi cīnd v'a trimes Domnul de la Cades-Barnea, zicīnd: „Suiţi-vă, şi luaţi īn stăpīnire ţara pe care v'o dau!“ voi v'aţi răzvrătit īmpotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru, n'aţi avut credinţă īn El, şi n'aţi ascultat glasul Lui.

 

24.         V'aţi tot răsvrătit īmpotriva Domnului de cīnd vă cunosc.

 

25.         M'am aruncat cu faţa la pămīnt īnaintea Domnului: patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, m'am aruncat cu faţa la pămīnt, pentrucă Domnul spusese că vrea să vă nimicească.

 

26.         M'am rugat Domnului, şi am zis: „Stăpīne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai răscumpărat-o, īn mărimea Ta, pe care ai scos-o din Egipt, prin mīna Ta cea puternică.

 

27.         Adu-ţi aminte de robii tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu căuta la īndărătnicia acestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui,

28.         ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică: «Pentrucă Domnul n'avea putere să-i ducă īn ţara pe care le-o făgăduise şi pentrucă-i ura,de aceea i-a scos ca să-i omoare īn pustie.»

 

29.         Totuş ei sīnt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care ai scos-o din Egipt cu mīna Ta cea puternică şi cu braţul Tău cel īntins.“

 

 

Tablele cele noi.

 

10

 

1.           „Īn vremea aceea, Domnul mi-a zis: «Taie două table de piatră ca cele dintīi, şi suie-te la Mine pe munte; fă şi un chivot de lemn.

 

2.           Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele cari erau scrise pe tablele dintīi pe cari le-ai sfărīmat, şi să le pui īn chivot.»

 

3.           Am făcut un chivot de lemn de salcīm, am tăiat două table de piatră ca cele dintīi, şi m'am suit pe munte cu cele două table īn mīnă.

 

4.           Domnul a scris pe table ce fusese scris pe cele dintīi, cele zece porunci cari vă fuseseră spuse pe munte, din mijlocul focului, īn ziua adunării; şi Domnul mi le-a dat.

 

5.           M'am īntors apoi şi m'am pogorīt de pe munte, am pus tablele īn chivotul pe care-l făcusem, şi ele au rămas acolo, cum īmi poruncise Domnul.

 

6.           Copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a murit Aaron, şi a fost īngropat; Eleazar, fiul lui, i-a urmat īn slujba preoţiei.

 

7.           Apoi deacolo au pornit la Gudgoda, şi dela Gudgoda la Iotbata, ţară unde sīnt pīraie de ape.

 

8.           Īn vremea aceea, Domnul a despărţit seminţia lui Levi, şi i-a poruncit să ducă chivotul legămīntului Domnului, să stea īnaintea Domnului ca să-I slujească, şi să binecuvīnteze poporul īn Numele Lui; lucru pe care l-a făcut pīnă īn ziua de azi.

 

9.           Deaceea Levi n'are nici parte de moşie, nici moştenire cu fraţii lui: Domnul este moştenirea lui, cum i-a spus Domnul, Dumnezeul tău.

 

10.         Eu am rămas pe munte, ca şi mai īnainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Domnul m'a ascultat şi de data aceasta; Domnul n'a voit să vă nimicească.

 

11.         Domnul mi-a zis: «Scoală-te, du-te, şi mergi īn fruntea poporului. Să se ducă să ia īn stăpīnire ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da.»

 

 

Ce cere Dumnezeu.

 

12.         Acum, Israele, ce alta cere dela tine Domnul, Dumnezeul tău, decīt să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să umbli īn toate căile Lui, să iubeşti şi să slujeşti Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău,

 

13.         să păzeşti poruncile Domnului şi legile Lui pe cari ţi le dau astăzi, ca să fii fericit?

 

14.         Iată, ale Domnului, Dumnezeului tău, sīnt cerurile şi cerurile cerurilor, pămīntul şi tot ce cuprinde el.

 

15.         Şi numai de părinţii tăi S'a alipit Domnul ca să-i iubească; şi după ei, pe sămīnţa lor, pe voi v'a ales El dintre toate popoarele, cum vedeţi azi.

 

16.         Să vă tăiaţi dar inima īmprejur, şi să nu vă mai īnţepeniţi gītul.

 

17.         Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic şi īnfricoşat, care nu caută la faţa oamenilor şi nu primeşte daruri;

 

18.         care face dreptate orfanului şi văduvei, care iubeşte pe străin şi-i dă hrană şi īmbrăcăminte.

 

19.         Să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini īn ţara Egiptului.

 

20.         Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujeşti, să te alipeşti de El, şi pe Numele Lui să juri.

 

21.         El este slava ta, El este Dumnezeul tău. El a făcut īn mijlocul tău aceste lucruri mari şi grozave pe cari ţi le-au văzut ochii.

 

22.         Părinţii tăi s'au pogorīt īn Egipt īn număr de şaptezeci de inşi; acum Domnul, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulţime ca stelele cerului.“

 

 

Aducerea aminte de minunile făcute de Dumnezeu cu poporul Său.

 

11

 

1.           Să iubeşti dar pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să păzeşti totdeauna īnvăţăturile Lui, legile Lui, rīnduielile Lui şi poruncile Lui.

 

2.           Recunoaşteţi astăzi - ce n'au putut recunoaşte şi vedea copiii voştri - pedepsele Domnului, Dumnezeului vostru, mărimea Lui, mīna Lui cea tare şi braţul Lui cel īntins,

 

3.           semnele Lui şi faptele pe cari le-a săvīrşit īn mijlocul Egiptului īmpotriva lui Faraon, īmpăratul Egiptului, şi īmpotriva īntregei lui ţări.

 

4.           Recunoaşteţi ce a făcut El oştirii Egiptului, cailor lui şi carălor lui, cum a făcut să vină peste ei apele mării Roşii,

 

5.           cīnd vă urmăreau, şi i-a nimicit pentru totdeauna;

6.           ce v'a făcut īn pustie, pīnă la venirea voastră īn locul acesta; ce a făcut lui Datan şi lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pămīntul şi-a deschis gura şi i-a īnghiţit, cu casele şi corturile lor, şi cu tot ce aveau īn mijlocul īntregului Israel.

 

7.           Căci aţi văzut cu ochii voştri toate lucrurile mari pe cari le-a făcut Domnul.

 

8.           Astfel, să păziţi toate poruncile pe cari vi le dau eu astăzi, ca să puteţi pune mīna pe ţara īn care veţi trece ca s'o luaţi īn stăpīnire,

 

9.           şi să aveţi zile multe īn ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le-o va da, lor şi seminţei lor, ţară īn care curge lapte şi miere.

 

10.         Căci ţara īn stăpīnirea căreia vei intra, nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, unde īţi aruncai sămīnţa īn ogoare şi le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat.

 

11.         Ţara pe care o veţi stăpīni este o ţară cu munţi şi văi, care se adapă din ploaia cerului;

 

12.         este o ţară de care īngrijeşte Domnul, Dumnezeul tău, şi asupra căreia Domnul, Dumnezeul tău, are neīncetat ochii, dela īnceputul pīnă la sfīrşitul anului.

 

13.         Dacă veţi asculta de poruncile mele pe cari vi le dau astăzi, dacă veţi iubi pe Domnul, Dumnezeul vostru, şi dacă-I veţi sluji din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru,

 

14.         El va da ţării voastre ploaie la vreme, ploaie timpurie şi ploaie tīrzie, şi-ţi vei strīnge grīul, mustul şi untdelemnul;

 

15.         de asemenea va da iarbă īn cīmpiile tale pentru vite, şi vei mīnca şi te vei sătura.

 

16.         Vedeţi să nu vi se amăgească inima, şi să vă abateţi, ca să slujiţi altor dumnezei şi să vă īnchinaţi īnaintea lor.

 

17.         Căci atunci Domnul S'ar aprinde de mīnie īmpotriva voastră; ar īnchide cerurile, şi n'ar mai fi ploaie; pămīntul nu şi-ar mai da roadele, şi aţi pieri curīnd din ţara aceea bună pe care v'o dă Domnul.

 

 

Īndemn la păzirea poruncilor.

 

18.         Puneţi-vă dar īn inimă şi īn suflet aceste cuvinte pe cari vi le spun. Să le legaţi ca un semn de aducere aminte pe mīnile voastre, şi să fie ca nişte fruntarii īntre ochii voştri.

 

19.         Să īnvăţaţi pe copiii voştri īn ele, şi să le vorbeşti despre ele cīnd vei fi acasă, cīnd vei merge īn călătorie, cīnd te vei culca şi cīnd te vei scula.

 

20.         Să le scrii pe uşiorii casei tale şi pe porţile tale.

 

21.         Şi atunci zilele voastre şi zilele copiilor voştri, īn ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri că le-o va da, vor fi tot atīt de multe cīt vor fi zilele cerurilor deasupra pămīntului.

 

22.         Căci dacă veţi păzi toate aceste porunci pe cari vi le dau, şi dacă le veţi īmplini, dacă veţi iubi pe Domnul, Dumnezeul vostru, veţi umbla īn toate căile Lui şi vă veţi alipi de El,

 

23.         Domnul va izgoni dinaintea voastră pe toate aceste neamuri, şi vă veţi face stăpīni pe toate aceste neamuri cari sīnt mai mari şi mai puternice decīt voi.

 

24.         Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru, va fi al vostru: hotarul vostru se va īntinde din pustie pīnă la Liban, şi de la rīul Eufrat pīnă la marea de apus.

 

25.         Nimeni nu va putea să stea īmpotriva voastră. Domnul, Dumnezeul vostru, va răspīndi, cum v'a spus, frica şi groaza de tine peste toată ţara īn care veţi merge.

 

 

Binecuvīntarea şi blestemul.

 

26.         Iată, pun azi īnaintea voastră binecuvīntarea şi blestemul:

 

27.         binecuvīntarea, dacă veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe cari vi le dau īn ziua aceasta;

 

28.         blestemul, dacă nu veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, şi dacă vă veţi abate dela calea pe care v'o dau īn ziua aceasta, şi vă veţi duce după alţi dumnezei pe cari nu-i cunoaşteţi.

 

29.         Şi cīnd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce īn ţara pe care o vei lua īn stăpīnire, să rosteşti binecuvīntarea pe muntele Garizim, şi blestemul pe muntele Ebal.

 

30.         Munţii aceştia sīnt dincolo de Iordan, īnapoia drumului care merge spre apus, īn ţara Cananiţilor cari locuiesc īn cīmpie, faţă īn faţă cu Ghilgal, līngă stejarii More.

 

31.         Căci veţi trece Iordanul şi veţi intra īn stăpīnirea ţării pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul vostru, ca s'o stăpīniţi, şi să locuiţi īn ea.

 

32.         Să păziţi şi să īmpliniţi toate legile şi poruncile pe cari vi le dau eu astăzi.

 

 

REPETIREA LEGILOR ŞI PORUNCILOR

 

(Capitolele 12-26. Neem.9.13,14. Psalmul 119.1-4.)

 

Stīrpirea īnchinării la idoli.

 

12

 

1.           Iată legile şi poruncile pe cari să le păziţi şi să le īmpliniţi, cīt veţi trăi,īn ţara pe care v'o dă īn stăpīnire Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.

 

2.           Să nimiciţi toate locurile īn cari slujesc dumnezeilor lor neamurile pe cari le veţi izgoni, fie pe munţi īnalţi, fie pe dealuri, şi subt orice copac verde.

 

3.           Să le surpaţi altarele, să le sfărīmaţi stīlpii idoleşti, să le ardeţi īn foc copacii īnchinaţi idolilor lor, să dărīmaţi chipurile cioplite ale dumnezeilor lor, şi să faceţi să le piară numele din locurile acelea.

 

 

Locul şi chipul adevăratei slujbe dumnezeieşti.

 

4.           Voi să nu faceţi aşa faţă de Domnul, Dumnezeul vostru !

 

5.           Ci să-L căutaţi la locaşul Lui, şi să mergeţi la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul vostru, din toate seminţiile voastre, ca să-Şi aşeze acolo Numele Lui.

 

6.           Acolo să vă aduceţi arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, cele dintīi roade, darurile aduse ca īmplinire a unei juruinţe, darurile de bună voie, şi īntīii-născuţi din cirezile şi turmele voastre.

 

7.           Acolo să mīncaţi īnaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şi să vă bucuraţi, īmpreună cu familiile voastre, de toate bunurile cu cari vă va fi binecuvīntat Domnul, Dumnezeul vostru.

 

8.           Să nu faceţi dar cum facem noi acum aici, unde fiecare face ce-i place,

 

9.           fiindcă n'aţi ajuns īncă īn locul de odihnă şi īn moştenirea pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul vostru.

10.         Dar veţi trece Iordanul, şi veţi locui īn ţara pe care v'o va da īn stăpīnire Domnul, Dumnezeul vostru. El vă va da odihnă, dupăce vă va izbăvi de toţi vrăjmaşii voştri cari vă īnconjoară, şi veţi locui fără frică.

 

11.         Atunci va fi un loc, pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Acolo să aduceţi tot ce vă poruncesc, arderile voastre de tot, jertfele, zeciuielile, cele dintīi roade, şi darurile alese pe cari le veţi face Domnului pentru īmplinirea juruinţelor voastre.

 

12.         Acolo să vă bucuraţi īnaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi, fiii voştri şi fiicele voastre, robii şi roabele voastre, şi Levitul care va fi īn locurile voastre, căci el n'are nici parte de moşie, nici moştenire cu voi.

 

13.         Vezi să n'aduci arderile tale de tot īn toate locurile pe cari le vei vedea;

 

14.         ci să-ţi aduci arderile de tot īn locul pe care-l va alege Domnul īn una din seminţiile tale, şi acolo să faci tot ce-ţi poruncesc eu.

 

15.         Totuş, cīnd vei dori, vei putea să junghii vite şi să mănīnci carne īn toate cetăţile tale, cīt īţi va fi dat prin binecuvīntarea Domnului, Dumnezeului tău; cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor putea să mănīnce din ea, cum se mănīncă din căprioară şi din cerb.

 

16.         Numai sīngele să nu-l mīncaţi, ci să-l vărsaţi pe pămīnt ca apa.

 

17.         Nu vei putea să mănīnci īn cetăţile tale zeciuiala din grīul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, nici īntīii născuţi din cirezile şi turmele tale, nici vreunul din darurile aduse de tine pentru īmplinirea unei juruinţe, nici darurile tale de bună voie, nici cele dintīi roade ale tale.

18.         Ci pe acestea să le mănīnci īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, īn locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, şi Levitul care va fi īn cetăţile tale; şi să te bucuri īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, de toate bunurile pe cari le vei avea.

 

19.         Cīt vei trăi īn ţara ta, vezi să nu cumva să părăseşti pe Levit.

 

20.         Cīnd Domnul, Dumnezeul tău, īţi va lărgi hotarele, cum ţi-a făgăduit, şi dorinţa să mănīnci carne te va face să zici: „Aş vrea să mănīnc carne!“ vei putea să mănīnci după dorinţa ta.

 

21.         Dacă locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze acolo Numele, este departe de tine, vei putea să tai vite din cireadă şi din turmă, cum ţi-am poruncit, şi vei putea să mănīnci din ele īn cetăţile tale, după dorinţa ta.

22.         Să mănīnci din ele cum se mănīncă din căprioară şi cerb; cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor mīnca şi ei amīndoi.

 

23.         Numai, vezi să nu cumva să mănīnci sīngele, căci sīngele este viaţa (sufletul); şi să nu mănīnci sufletul īmpreună cu carnea.

 

24.         Să nu-l mănīnci, ci să-l verşi pe pămīnt ca apa.

25.         Să nu-l mănīnci, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, făcīnd ce este plăcut īnaintea Domnului.

 

26.         Dar lucrurile pe cari vei voi să le īnchini Domnului şi darurile pe cari le vei aduce pentru īmplinirea unei juruinţe, să te duci să le aduci īn locul pe care-l va alege Domnul.

 

27.         Să-ţi aduci arderile de tot, carnea şi sīngele, pe altarul Domnului, Dumnezeului tău: īn celelalte jertfe ale tale, sīngele să fie vărsat pe altarul Domnului, Dumnezeului tău, iar carnea s'o mănīnci.

 

28.         Păzeşte şi ascultă toate aceste lucruri pe cari ţi le poruncesc, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, pe vecie, făcīnd ce este bine şi ce este plăcut īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

 

Israel să nu se ia după Cananiţi.

 

29.         După ce Domnul, Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile pe cari le vei izgoni dinaintea ta, dupăce le vei izgoni şi te vei aşeza īn ţara lor,

 

30.         vezi să nu te laşi prins īn cursă, călcīnd pe urmele lor, dupăce vor fi nimicite dinaintea ta. Fereşte-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor şi să zici: „Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Şi eu vreau să fac la fel.“

 

31.         Tu să nu faci aşa faţă de Domnul, Dumnezeul tău; căci ele slujeau dumnezeilor lor, făcīnd toate urīciunile pe cari le urăşte Domnul, şi ele chiar īşi ardeau īn foc fiii şi fiicele lor īn cinstea dumnezeilor lor.

 

32.         Voi să păziţi şi să īmpliniţi toate lucrurile pe cari vi le poruncesc eu; să n'adăugaţi nimic la ele, şi să nu scoateţi nimic din ele.

 

 

Pedepsirea proorocilor mincinoşi.

 

13

 

1.           Dacă se va ridica īn mijlocul tău un prooroc sau un visător de vise care-ţi va vesti un semn sau o minune,

 

2.           şi se va īmplini semnul sau minunea aceea de care ţi-a vorbit el zicīnd: „Haidem după alţi dumnezei“, - dumnezei pe cari tu nu-i cunoşti, - „şi să le slujim“!

 

3.           să n'asculţi cuvintele acelui prooroc sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru, vă pune la īncercare ca să ştie dacă iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.

 

4.           Voi să mergeţi după Domnul, Dumnezeul vostru, şi de El să vă temeţi; poruncile Lui să le păziţi; de glasul Lui să ascultaţi; Lui să-I slujiţi, şi de El să vă alipiţi.

 

5.           Proorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răsvrătire īmpotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v'a scos din ţara Egiptului şi v'a izbăvit din casa robiei, şi a voit să te abată dela calea īn care ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău.

 

 

Pedeapsa pentru cel ce aţīţă la īnchinarea la idoli.

 

6.           Dacă fratele tău, fiul mamei tale, sau fiul tău, sau fiica ta, sau nevasta care se odihneşte la sīnul tău, sau prietenul tău pe care-l iubeşti ca pe tine īnsuţi, te aţīţă īn taină, zicīnd: „Haidem, şi să slujim altor dumnezei!“ - dumnezei pe cari nici tu, nici părinţii tăi nu i-aţi cunoscut,

 

7.           dintre dumnezeii popoarelor cari vă īnconjoară, līngă tine sau departe de tine, dela o margine a pămīntului pănă la cealaltă -

8.           să nu te īnvoieşti şi să nu-l asculţi; să n'arunci spre el o privire de milă, să nu-l cruţi, şi să nu-l ascunzi.

 

9.           Ci să-l omori; īntăi mīna ta să se ridice asupra lui ca să-l omoare, şi apoi mīna īntregului popor;

 

10.         să-l ucizi cu pietre, şi să moară, pentrucă a căutat să te abată dela Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

11.         Să se facă aşa, pentruca tot Israelul să audă şi să se teamă, şi să nu se mai săvīrşească o faptă aşa de nelegiuită īn mijlocul tău.

 

 

Pedeapsa pentru o cetate din care ies aţīţători.

 

12.         Dacă vei auzi spunīndu-se despre una din cetăţile pe cari ţi le-a dat ca locuinţă Domnul, Dumnezeul tău:

 

13.         „Nişte oameni răi au ieşit din mijlocul tău, şi au amăgit pe locuitorii din cetatea lor zicīnd: «Haidem şi să slujim altor dumnezei!“  - dumnezei pe cari tu nu-i cunoşti -

 

14.         să faci cercetări, să cauţi şi să īntrebi cu deamănuntul. Dacă este adevărat, dacă lucrul este īntemeiat, dacă urīciunea aceasta a fost făcută īn mijlocul tău,

15.         atunci să treci prin ascuţişul săbiei pe locuitorii din cetatea aceea, s'o nimiceşti cu desăvīrşire īmpreună cu tot ce va fi īn ea, şi să-i treci chiar şi vitele prin ascuţişul săbiei.

 

16.         Să strīngi toată prada īn mijlocul pieţei, şi să arzi de tot cu foc cetatea şi toată prada ei, īnaintea Domnului, Dumnezeului tău: să rămīnă pentru totdeauna un morman de dărīmături, şi nici o dată să nu fie zidită din nou.

 

17.         Nimic din ce va fi blestemat ca să fie nimicit cu desăvīrşire, să nu se lipească de mīna te, pentru ca Domnul să Se īntoarcă din iuţimea mīniei Lui, să Se īndure de tine, să te ierte, şi să te īnmulţească, după cum a jurat lucrul acesta părinţilor tăi,

 

18.         dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind toate poruncile Lui pe cari ţi le dau astăzi, şi făcīnd ce este plăcut īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

 

Oprirea crestăturilor.

Dobitoacele curate şi necurate.

 

14

 

1.           Voi sīnteţi copiii Domnului, Dumnezeului vostru. Să nu vă faceţi crestături şi să nu vă radeţi īntre ochi pentru un mort.

 

2.           Căci tu eşti un popor sfīnt pentru Domnul, Dumnezeul tău, şi Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pămīntului.

 

3.           Să nu mănīnci niciun lucru urīcios.

 

4.           Iată dobitoacele pe cari să le mīncaţi: boul, oaia şi capra;

 

5.           cerbul, căprioara şi bivolul; zimbrul, capra neagră, capra sălbatică şi girafa.

6.           Să mīncaţi din orice dobitoc care are copita despicată, unghia despărţită īn două şi rumegă.

7.           Dar să nu mīncaţi din cele ce rumegă numai, sau cari au numai copita despicată şi unghia despărţită īn două. Astfel, să nu mīncaţi cămila, iepurele şi iepurele de casă, cari rumegă, dar n'au copita despicată: să le priviţi ca necurate.

8.           Să nu mīncaţi porcul, care are copita despicată, dar nu rumegă: să-l priviţi ca necurat. Să nu mīncaţi din carnea lor, şi să nu vă atingeţi de trupurile lor moarte.

 

9.           Iată dobitoacele din cari veţi mīnca, din toate cele ce sīnt īn ape: să mīncaţi din toate cele ce au īnotătoare şi solzi.

 

10.         Dar să nu mīncaţi din niciunul din cele ce n'au īnotătoare şi solzi: să le priviţi ca necurate.

11.         Să mīncaţi orice pasăre curată.

12.         Dar iată pe acelea pe cari nu le puteţi mīnca: vulturul, gripsorul şi vulturul de mare;

 

13.         şorecarul, şoimul, gaia şi tot ce ţine de neamul său;

14.         corbul şi toate soiurile lui;

15.         struţul, bufniţa, pescărelul, coroiul şi ce ţine de neamul lui;

16.         huhurezul, cocostīrcul şi lebăda;

17.         pelicanul, corbul de mare şi heretele,

18.         barza, bătlanul şi ce ţine de neamul lui, pupăza şi liliacul.

19.         Să priviţi ca necurată orice tīrītoare care sboară: să nu mīncaţi din ea.

 

20.         Să mīncaţi orice pasăre curată.

21.         Să nu mīncaţi din nici o mortăciune; s'o dai străinului care va fi īn cetăţile tale, s'o mănīnce, sau s'o vinzi unui străin; căci tu eşti un popor sfīnt pentru Domnul, Dumnezeul tău.

              Să nu fierbi iedul īn laptele mamei lui.

 

 

Zeciuielile.

 

22.         Să iei zeciuiala din tot ce-ţi va aduce sămīnţa, din ce-ţi va aduce ogorul īn fiecare an.

 

23.         Şi să mănīnci īnaintea Domnului Dumnezeului tău, īn locul pe care-l va alege ca să-Şi aşeze Numele acolo, zeciuiala din grīul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, şi īntīii născuţi din cireada şi turma ta, ca să te īnveţi să te temi totdeauna de Domnul, Dumnezeul tău.

 

24.         Poate cīnd te va binecuvīnta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ţi poţi duce zeciuiala acolo, din pricina depărtării tale de locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi pună acolo Numele Lui.

 

25.         Atunci, să-ţi prefaci zeciuala īn argint, să strīngi argintul acela īn mīnă, şi să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău.

26.         Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin şi băuturi tari, tot ce-ţi va plăcea, să le mănīnci īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi să te bucuri tu şi familia ta.

 

27.         Să nu părăseşti pe Levitul care va fi īn cetăţile tale, căci n'are nici parte de moşie, nici moştenire cu tine.

 

28.         După trei ani, să scoţi toată zeciuiala din venitul tău din anul al treilea, şi s'o pui īn cetăţile tale.

 

29.         Atunci să vină Levitul, care n'are nici parte, nici moştenire cu tine, străinul, orfanul şi văduva, cari vor fi īn cetăţile tale, şi să mănīnce şi să se sature, pentrucă Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze īn toate lucrările pe cari le vei face cu mīnile tale.

 

 

Anul de iertare.

 

15

 

1.           La fiecare şapte ani, să dai iertare.

 

2.           Şi iată cum se va face iertarea. Cīnd se va vesti iertarea īn cinstea Domnului, orice creditor care va fi īmprumutat pe aproapele său, să-i ierte īmprumutul, să nu silească pe aproapele său şi pe fratele său să-i plătească datoria.

3.           Vei putea să sileşti pe străin să-ţi plătească; dar să ierţi ce ai la fratele tău.

 

4.           Totuş, la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvīnta īn ţara pe care ţi-o va da de moştenire Domnul, Dumnezeul tău;

 

5.           numai să asculţi de glasul Domnului, Dumnezeului tău, īmplinind cu scumpătate toate aceste porunci pe cari ţi le dau astăzi.

 

6.           Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvīnta, cum ţi-a spus, aşa īncīt vei da cu īmprumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu īmprumut dela ele; tu vei stăpīni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpīni peste tine.

 

7.           Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, īn vreuna din cetăţile tale, īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi īmpietreşti inima şi să nu-ţi īnchizi mīna īnaintea fratelui tău celui lipsit.

 

8.           Ci să-i deschizi mīna, şi să-l īmprumuţi cu ce-i trebuie ca să facă faţă nevoilor lui.

 

9.           Vezi să nu fii aşa de rău ca să zici īn inima ta: „Ah! se apropie anul al şaptelea, anul iertării!“ Vezi să n'ai un ochi fără milă pentru fratele tău cel lipsit şi să nu-i dai. Căci atunci el ar striga către Domnul īmpotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat:

 

10.         ci să-i dai şi să nu dai cu părere de rău īn inimă; căci pentru aceasta te va binecuvīnta Domnul, Dumnezeul tău, īn toate lucrările de cari te vei apuca.

 

11.         Totdeauna vor fi săraci īn ţară; de aceea īţi dau porunca aceasta: „Să-ţi deschizi mīna faţă de fratele tău, fată de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta.“

 

 

Slobozirea robilor cumpăraţi.

 

12.         Dacă unul din fraţii tăi evrei, bărbat sau femeie, se vinde ţie, să-ţi slujească şase ani; dar īn anul al şaptelea, să-i dai drumul dela tine şi să fie slobod.

 

13.         Şi cīnd īi vei da drumul ca să se ducă slobod dela tine, să nu-i dai drumul cu mīna goală;

14.         să-i dai daruri din cireada ta, din aria ta, din teascul tău, din ce vei avea, prin binecuvīntarea Domnului, Dumnezeului tău.

 

15.         Să-ţi aduci aminte că şi tu ai fost rob īn ţara Egiptului, şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat: de aceea īţi dau astăzi porunca aceasta.

 

16.         Dacă īnsă robul tău īţi va zice: „Nu vreau să ies dela tine,“ - pentrucă te iubeşte, pe tine şi casa ta, şi se simte bine la tine, -

 

17.         atunci să iei o sulă şi să-i găureşti urechea de uşă, şi să-ţi fie rob pentru totdeauna. Tot aşa să faci şi cu roaba ta.

18.         Să nu-ţi pară rău cīnd īl vei lăsa să plece slobod dela tine, căci ţi-a slujit şase ani, ceea ce face de două ori cīt simbria unui om tocmit cu plată; şi Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvīnta īn tot ce vei face.

 

 

Sfinţirea īntīiului născut din vite.

 

19.         Să īnchini Domnului, Dumnezeului tău, pe orice īntīi născut de parte bărbătească din cireada şi turma ta. Să nu munceşti cu īntīiul născut al vacii tale, să nu tunzi pe īntīiul născut al oilor tale.

 

20.         Să-l mănīnci īn fiecare an, tu şi familia ta īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, īn locul pe care-l va alege El.

 

21.         Dacă are vreun cusur, dacă este şchiop sau orb, sau are vreo meteahnă trupească, să nu-l aduci ca jertfă Domnului, Dumnezeului tău.

 

22.         Să-l mănīnci īn cetăţile tale: cel ce va fi necurat şi cel ce va fi curat vor putea să-l mănīnce amīndoi, cum se mănīncă acum căprioara sau cerbul.

 

23.         Numai sīngele să nu i-l mănīnci, ci să-l verşi pe pămīnt ca apa.

 

 

Paştele.

 

16

 

1.           Păzeşte luna spicelor, şi prăznuieşte sărbătoarea Paştelor īn cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci īn luna spicelor te-a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea.

 

2.           Să jertfeşti Paştele īn cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi şi boi, īn locul pe care-l va alege Domnul ca să-Şi aşeze Numele acolo.

 

3.           Īn timpul sărbătorii, să nu mănīnci pīne dospită, ci şapte zile să mănīnci azimi, pīnea īntristării, căci ai ieşit īn grabă din ţara Egiptului: aşa să faci, ca să-ţi aduci aminte toată viaţa ta de ziua cīnd ai ieşit din ţara Egiptului.

 

4.           Să nu se vadă aluat la tine, pe toată īntinderea ţării tale, timp de şapte zile; şi nicio parte din vitele pe cari le vei jertfi īn seara celei dintīi zile să nu fie păstrată peste noapte pīnă dimineaţa.

 

5.           Nu vei putea să jertfeşti Paştele īn vreunul din locurile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuinţă;

6.           ci īn locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Şi aşeze Numele īn el, acolo să jertfeşti Paştele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ieşirii tale din Egipt.

 

7.           Să fierbi vita tăiată, şi s'o mănīnci īn locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. Şi dimineaţa, vei putea să te īntorci şi să te duci īn corturile tale.

 

8.           Şase zile, să mănīnci azimi, şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare īn cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare īn ea.

 

 

Sărbătoarea săptămīnilor.

 

9.           Să numeri şapte săptămīni; de cīnd vei īncepe seceratul grīului, să īncepi să numeri şapte săptămīni.

 

10.         Apoi să prăznuieşti sărbătoarea săptămīnilor, şi să aduci daruri de bună voie, după binecuvīntarea pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău.

 

11.         Să te bucuri īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, īn locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să locuiască Numele Lui acolo, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, Levitul care va fi īn cetăţile tale, şi străinul, orfanul şi văduva cari vor fi īn mijlocul tău.

 

12.         Să-ţi aduci aminte că ai fost rob īn Egipt, şi să păzeşti şi să īmplineşti legile acestea.

 

 

Sărbătoarea corturilor.

 

13.         Să prăznuieşti sărbătoarea corturilor şapte zile, dupăce īţi vei strīnge roadele din arie şi din teasc.

 

14.         Să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău şi fiica ta, robul şi roaba ta, şi Levitul, străinul, orfanul şi văduva cari vor fi īn cetăţile tale.

 

15.         Să prăznuieşti sărbătoarea şapte zile īn cinstea Domnului, Dumnezeului tău, īn locul pe care-l va alege Domnul; căci Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvīnta īn toate rodurile tale şi īn tot lucrul mīnilor tale, şi de aceea să fii vesel.

 

16.         De trei ori pe an, toţi bărbaţii să se īnfăţişeze īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, īn locul pe care-l va alege El: la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămīnilor, şi la sărbătoarea corturilor. Să nu se īnfăţişeze cu mīnile goale īnaintea Domnului.

 

17.         Fiecare să dea ce va putea, după binecuvīntarea pe care i-o va da Domnul, Dumnezeul tău.

 

 

Aşezarea judecătorilor.

 

18.         Să pui judecători şi dregători īn toate cetăţile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, după seminţiile tale; şi ei să judece poporul cu dreptate.

 

19.         Să n'atingi niciun drept, să nu cauţi la faţa oamenilor, şi să nu iei daruri, căci darurile orbesc ochii īnţelepţilor şi sucesc cuvintele celor drepţi.

 

20.         Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să trăieşti şi să stăpīneşti ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

 

 

Idolii şi stīlpii.

 

21.         Să nu-ţi aşezi niciun idol de lemn līngă altarul pe care-l vei ridica Domnului, Dumnezeului tău.

 

22.         Să nu ridici nici stīlpi idoleşti, cari sīnt urīţi de Domnul, Dumnezeul tău.

 

 

Īnchinarea la idoli.

 

17

 

1.           Să n'aduci jertfă Domnului, Dumnezeului tău, vreun bou, sau vreun miel care să aibă vreun cusur sau vreo meteahnă trupească; căci ar fi o urīciune īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

 

Pedeapsa pentru īnchinarea la idoli.

 

2.           Se va găsi poate īn mijlocul tău, īntr'una din cetăţile pe cari ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi care să calce legămīntul Lui;

 

3.           care să meargă după alţi dumnezei ca să le slujească şi să se īnchine īnaintea lor, după soare, lună sau toată oştirea cerurilor, aşa cum eu n'am poruncit.

 

4.           De īndată ce vei lua cunoştinţă şi vei afla lucrul acesta, să faci cercetări amănunţite. Dacă lucrul este adevărat, dacă faptul este īntemeiat, dacă urīciunea aceasta a fost săvīrşită īn Israel,

 

5.           atunci să aduci la porţile cetăţii tale pe bărbatul sau femeia care va fi vinovat de această faptă rea, şi să ucizi cu pietre sau să pedepseşti cu moartea pe bărbatul acela sau pe femeia aceea.

 

6.           Cel vinovat de moarte să fie omorīt pe mărturia a doi sau trei martori; să nu fie omorīt pe mărturia unui singur martor.

 

7.           Īntăi mīna martorilor să se ridice asupra lui ca să-l omoare, şi apoi mīna īntregului popor. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău.

 

 

Scaunul de judecată.

 

8.           Dacă ţi se va părea prea greu de judecat o pricină privitoare la un omor, la o neīnţelegere, sau la o rănire, şi va da prilej la ceartă īn lăuntrul cetăţii tale, să te scoli şi să te sui la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău.

 

9.           Să te duci la preoţi, Leviţi, şi la cel ce va īmplini atunci slujba de judecător; să-i īntrebi, şi ei īţi vor spune hotărīrea legii.

 

10.         Să faci cum īţi vor spune ei īn locul pe care-l va alege Domnul, şi să ai grijă să faci cum te vor īnvăţa ei.

11.         Să faci după legea pe care te vor īnvăţa şi după hotărīrea pe care o vor rosti ei, să nu te abaţi dela ce-ţi vor spune ei, nici la dreapta nici la stīnga.

12.         Omul care, din mīndrie, nu va asculta de preotul pus acolo ca să slujească Domnului, Dumnezeului tău, sau care nu va asculta de judecător, omul acela să fie pedepsit cu moartea. Să scoţi astfel răul din mijlocul lui Israel,

 

13.         pentruca tot poporul să audă şi să se teamă, şi să nu se mai īngīmfe.

 

 

Lege pentru īmpărat.

 

14.         Dupăce vei intra īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, şi o vei stăpīni, după ce-ţi vei aşeza locuinţa, şi vei zice: „Vreau să pun peste mine un īmpărat, ca toate neamurile cari mă īnconjoară,“-

 

15.         să pui peste tine ca īmpărat pe acela pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, şi anume să iei un īmpărat din mijlocul fraţilor tăi; nu vei putea să pui īmpărat pe un străin, care să nu fie fratele tău.

 

16.         Dar să n'aibă mulţi cai, şi să nu īntoarcă pe popor īn Egipt ca să aibă mulţi cai; căci Domnul v'a zis: „Să nu vă mai īntoarceţi pe drumul acela.“

 

17.         Să n'aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată inima; şi să nu strīngă mari grămezi de argint şi aur.

 

18.         Cīnd se va aşeza pe scaunul de domnie al īmpărăţiei lui, să scrie pentru el, īntr'o carte, o copie a acestei legi, pe care s'o ia dela preoţii din neamul Leviţilor.

 

19.         Va trebui s'o aibă cu el şi s'o citească īn toate zilele vieţii lui, ca să īnveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească şi să īmplinească toate cuvintele din legea aceasta şi toate poruncile acestea,

 

20.         pentruca inima lui să nu se īnalţe mai pe sus de fraţii lui, şi să nu se abată dela poruncile acestea nici la dreapta nici la stīnga, şi să aibă astfel multe zile īn īmpărăţia lui, el şi copiii lui, īn mijlocul lui Israel.

 

 

Drepturile preoţilor şi Leviţilor.

 

18

 

1.           Preoţii, Leviţii, şi toată seminţia lui Levi, să n'aibă nici parte de moşie, nici moştenire īn Israel; să se hrănească din jertfele mistuite de foc īn cinstea Domnului şi din darurile aduse Domnului.

 

2.           Să n'aibă moştenire īn mijlocul fraţilor lor: Domnul va fi moştenirea lor, cum le-a spus.

3.           Iată care va fi dreptul preoţilor dela popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea preotului spata, fălcile şi pīntecele.

 

4.           Să-i dai cele dintīi roade din grīul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău, şi pīrga din līna oilor tale;

 

5.           căci pe el l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate seminţiile, ca să facă slujba īn Numele Domnului, el şi fiii lui, īn toate zilele.

 

6.           Cīnd va pleca un Levit din una din cetăţile tale, din locul unde locuieşte el īn Israel, ca să se ducă, după deplina dorinţă a sufletului său, īn locul pe care-l va alege Domnul,

 

7.           şi va face slujbă īn Numele Domnului, Dumnezeului tău, ca toţi fraţii lui Leviţi cari stau īnaintea Domnului:

 

8.           va primi ca hrană o parte la fel cu a lor, şi, pe līngă ea, se va bucura şi de veniturile ieşite din vīnzarea averii lui părinteşti.

 

 

Ghicirea şi vrăjitoria.

 

9.           Dupăce vei intra īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu te īnveţi să faci după urīciunile neamurilor acelora.

 

10.         Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de ghicitor, de cititor īn stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor,

 

11.         de descīntător, nimeni care să īntrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să īntrebe pe morţi.

 

12.         Căci oricine face aceste lucruri este o urīciune īnaintea Domnului; şi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe aceste neamuri dinaintea ta.

 

13.         Tu să te ţii īn totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul tău.

14.         Căci neamurile acelea pe cari le vei izgoni, ascultă de cei ce citesc īn stele şi de ghicitori; dar ţie, Domnul, Dumnezeul tău, nu-ţi īngăduie lucrul acesta.

 

Un mare prooroc.

 

15.         Domnul, Dumnezeul tău, īţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un prooroc ca mine: să ascultaţi de el!

 

16.         Astfel el va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, īn ziua adunării poporului, cīnd ziceai: „Să nu mai aud glasul Domnului, Dumnezeului meu, şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.“

 

17.         Atunci Domnul mi-a zis: „Ce au zis ei, este bine.

 

18.         Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un prooroc ca tine, voi pune cuvintele Mele īn gura lui, şi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu.

 

19.         Şi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe cari le va spune el īn Numele Meu, Eu īi voi cere socoteală.

 

20.         Dar proorocul care va avea īndrăsneala să spună īn Numele Meu un cuvīnt pe care nu-i voi porunci să-l spună, sau care va vorbi īn numele altor dumnezei, proorocul acela să fie pedepsit cu moartea.“

 

21.         Poate că vei zice īn inima ta: „Cum vom cunoaşte cuvīntul pe care nu-l va spune Domnul?“

22.         Cīnd ceeace va spune proorocul acela īn Numele Domnului nu va avea loc şi nu se va īntīmpla, va fi un cuvīnt pe care nu l-a spus Domnul. Proorocul acela l-a spus din īndrăsneală: să n'ai teamă de el.

 

 

Cetăţile de scăpare.

 

19

 

1.           Dupăce Domnul, Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile acelea a căror ţară ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, dupăce le vei izgoni şi vei locui īn cetăţile şi īn casele lor,

 

2.           să desparţi trei cetăţi īn mijlocul ţării pe care ţi-o dă īn stăpīnire Domnul, Dumnezeul tău.

 

3.           Să faci drumuri, şi să īmparţi īn trei părţi ţinutul ţării pe care ţi-o va da ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău. Să faci aşa, pentruca orice ucigaş să poată fugi īn cetăţile acestea.

4.           Legea aceasta să fie pentru ucigaşul care va fugi acolo ca să-şi scape viaţa, cīnd va omorī fără voie pe aproapele său, fără să-i fi fost vrăjmaş mai īnainte.

 

5.           Aşa, de pildă, un om se va duce să taie lemne īn pădure cu un alt om; ridică securea cu mīna, ca să taie copacul, ferul scapă din coadă, loveşte pe tovarăşul său, şi-l omoară. Atunci el să fugă īntr'una din cetăţile acestea ca să-şi scape viaţa;

6.           pentru ca nu cumva răsbunătorul sīngelui, aprins de mīnie şi urmărind pe ucigaş, să-l ajungă, fiind prea lung drumul, şi să lovească de moarte pe cel ce nu era vinovat de moarte, fiindcă mai īnainte nu fusese vrăjmaş aproapelui său.

 

7.           De aceea īţi dau porunca aceasta: Să desparţi trei cetăţi.

8.           Cīnd Domnul, Dumnezeul tău, īţi va lărgi hotarele, cum a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da toată ţara pe care a făgăduit părinţilor tăi că ţi-o va da,

 

9.           - numai să păzeşti şi să īmplineşti toate aceste porunci pe cari ţi le dau astăzi, ca să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să umbli totdeauna pe căile Lui - atunci să mai adaugi trei cetăţi la cele trei,

 

10.         pentruca să nu fie vărsat sīngele celui nevinovat īn mijlocul ţării pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, şi astfel să fii vinovat de omor.

11.         Dar dacă un om fuge īntr'una din aceste cetăţi, dupăce a īntins laţuri aproapelui său din vrăjmăşie īmpotriva lui, dupăce s'a aruncat asupra lui şi l-a lovit aşa īncīt i-a pricinuit moartea,

 

12.         bătrīnii din cetatea lui să trimeată să-l prindă şi să-l dea īn mīnile răzbunătorului sīngelui, ca să moară.

13.         Să n'ai milă de el, şi să ştergi din Israel sīngele celui nevinovat, ca să fii fericit.

 

 

Martorii mincinoşi.

 

14.         Să nu muţi hotarele aproapelui tău, puse de strămoşii tăi, īn moştenirea pe care vei avea-o īn ţara pe care ţi-o dă īn stăpīnire Domnul, Dumnezeul tău.

 

15.         Un singur martur nu va fi deajuns īmpotriva unui om, ca să adeverească vreo nelegiuire sau vreun păcat oarecare; un fapt nu va putea fi īntemeiat decīt pe mărturia a doi sau trei marturi.

 

16.         Cīnd un martor mincinos se va ridica īmpotriva cuiva ca să-l īnvinuiască de vreo nelegiuire,

 

17.         cei doi oameni cu pricina să se īnfăţişeze īnaintea Domnului, īnaintea preoţilor şi judecătorilor cari vor fi atunci īn slujbă.

 

18.         Judecătorii să facă cercetări amănunţite. Dacă se va afla că martorul acela este un martor mincinos, şi că a făcut o mărturisire mincinoasă īmpotriva fratelui său,

19.         atunci să-i faceţi cum avea el de gīnd să facă fratelui său. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău.

 

20.         Īn felul acesta, ceilalţi vor auzi şi se vor teme, şi nu se va mai face o faptă aşa de nelegiuită īn mijlocul tău.

 

21.         Să n'ai nici o milă, ci să ceri: viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mīnă pentru mīnă, picior pentru picior.

 

 

Scutirile de militărie.

 

20

 

1.           Cīnd vei merge la război īmpotriva vrăjmaşilor tăi, şi vei vedea cai şi cară, şi un popor mai mare la număr de cīt tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine.

 

2.           La apropierea luptei, preotul să vină şi să vorbească poporului.

3.           Să le spună: „Ascultă, Israele! Voi astăzi sīnteţi aproape de luptă īmpotriva vrăjmaşilor voştri. Să nu vi se turbure inima, fiţi fără teamă, nu vă spăimīntaţi, nu vă īngroziţi dinaintea lor.

4.           Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată pe vrăjmaşii voştri, ca să vă mīntuiască.

 

5.           Mai marii oştirii să vorbească apoi poporului şi să zică: „Cine a zidit o casă nouă, şi nu s'a aşezat īncă īn ea, să plece şi să se īntoarcă acasă, ca să nu moară īn luptă şi să se aşeze altul īn ea.

 

6.           Cine a sădit o vie, şi n'a mīncat īncă din ea, să plece şi să se īntoarcă acasă, ca să nu moară īn luptă şi să mănīnce altul din ea.

7.           Cine s'a logodit cu o femeie, şi n'a luat-o īncă, să plece şi să se īntoarcă acasă, ca să nu moară īn luptă şi s'o ia altul“.

 

8.           Mai marii oştirii să vorbească mai departe poporului, şi să spună: „Cine este fricos şi slab la inimă, să plece şi să se īntoarcă acasă, ca să nu moaie inima fraţilor lui“.

 

9.           După ce mai marii oştirii vor isprăvi de vorbit poporului, să aşeze pe căpeteniile oştirii īn fruntea poporului.

 

Cum să se poarte cu cetăţile vrăjmaşe.

 

10.         Cīnd te vei apropia de o cetate ca să te baţi īmpotriva ei, s'o īmbii cu pace.

 

11.         Dacă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla īn ea să-ţi dea bir şi să-ţi fie supus.

12.         Dacă nu primeşte pacea cu tine şi vrea să facă război cu tine, atunci s'o īmpresori.

13.         Şi dupăce Domnul, Dumnezeul tău, o va da īn mīnile tale, să treci prin ascuţişul săbiei pe toţi cei de parte bărbătească.

 

14.         Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele, şi tot ce va mai fi īn cetate, toată prada, şi să mănīnci toată prada vrăjmaşilor tăi, pe cari ţi-i va da īn mīnă Domnul, Dumnezeul tău.

 

15.         Aşa să faci cu toate cetăţile cari vor fi foarte departe de tine, şi cari nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora.

16.         Dar īn cetăţile popoarelor acestora, a căror ţară ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă.

 

17.         Ci să nimiceşti cu desăvīrşire popoarele acelea, pe Hetiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi, pe Fereziţi, pe Heviţi, şi Iebusiţi, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,

18.         ca să nu vă īnveţe să faceţi după toate urīciunile pe cari le fac ele pentru dumnezeii lor, şi să păcătuiţi astfel īmpotriva Domnului, Dumnezeului vostru.

 

19.         Dacă vei īmpresura multe zile o cetate cu care eşti īn război, ca s'o cucereşti, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănīnci din ei şi să nu-i tai; căci pomul de pe cīmp este oare un om ca să fie nimicit prin īmpresurare de tine?

20.         Numai copacii pe cari-i vei şti că nu sīnt pomi buni de mīncat, vei putea să-i strici şi să-i tai, şi vei putea să faci cu ei īntărituri īmpotriva cetăţii care este īn război cu tine, pīnă va cădea.

 

Omorurile ai căror făptuitori sīnt necunoscuţi.

 

21

 

1.           Dacă, īn ţara pe care ţi-o dă īn stăpīnire Domnul, Dumnezeul tău, se găseşte īntins īn mijlocul unui cīmp un om ucis, fără să se ştie cine l-a lovit,

2.           bătrīnii şi judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea dela trupul mort pīnă īn cetăţile de primprejur.

3.           Cīnd se va hotărī cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrīnii din cetatea aceea să ia o viţea care să nu fi fost pusă la muncă şi care să nu fi tras la jug.

4.           Să ducă viţeaua aceea īntr'o vale cu apă care nu seacă niciodată şi unde nu se ară nici nu se seamănă; şi acolo, să taie capul viţelei īn vale.

5.           Atunci să se apropie preoţii, fiii lui Levi; căci pe ei i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească şi să binecuvinteze īn Numele Domnului, şi ei trebuie să hotărască īn orice ceartă şi īn orice rănire.

 

6.           Toţi bătrīnii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-şi spele mīnile pe viţeaua căreia i-au tăiat capul īn vale.

 

7.           Şi, luīnd cuvīntul, să zică: „Mīnile noastre n'au vărsat sīngele acesta, şi ochii noştri nu l-au văzut vărsīndu-se.

8.           Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu pune sīngele nevinovat īn socoteala poporului Tău Israel.“ Şi sīngele acela nu-i va fi pus īn socoteală.

 

9.           Astfel trebuie să curăţi din mijlocul tău sīngele nevinovat, făcīnd ce este plăcut īnaintea Domnului.

 

 

Prinşii de război. Drepturile īntīilor născuţi.

 

10.         Cīnd vei merge la război īmpotriva vrăjmaşilor tăi, dacă Domnul īi dă īn mīnile tale, şi vei lua prinşi din ei,

11.         poate că printre cei prinşi vei vedea o femeie frumoasă, şi vei dori s'o iei de nevastă.

12.         Atunci s'o aduci īnlăuntrul casei tale. Ea să-şi radă capul şi să-şi taie unghiile,

13.         să-şi lepede hainele pe cari le purta cīnd a fost prinsă, să locuiască īn casa ta, şi să plīngă pe tatăl şi pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat, şi ea să-ţi fie nevastă.

 

14.         Dacă nu-ţi va mai place, s'o laşi să plece unde va voi, dar nu vei putea s'o vinzi pe argint, nici să te porţi cu ea ca cu o roabă, pentrucă ai īnjosit-o.

 

15.         Dacă un om, care are două neveste, iubeşte pe una şi nu iubeşte pe cealaltă, şi dacă are copii cu ele, din cari īntīiul născut este dela nevasta pe care n'o iubeşte,

 

16.         cīnd īşi va īmpărţi averile īntre fiii lui, nu va putea face īntīi născut pe fiul aceleia pe care o iubeşte, īn locul fiului aceleia pe care n'o iubeşte, şi care este īntīiul născut.

 

17.         Ci să recunoască de īntīi născut pe fiul aceleia pe care n'o iubeşte, şi să-i dea o parte īndoită din averea lui; căci fiul acesta este cel dintīi rod al puterii lui, şi lui i se cuvine dreptul de īntīi născut.

 

 

Fiii neascultători.

 

18.         Dacă un om are un fiu neascultător şi īndărătnic, care n'ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui, şi nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit,

19.         tatăl şi mama să-l ia, şi să-l ducă la bătrīnii cetăţii lui şi la poarta locului īn care locuieşte.

20.         Să spună bătrīnilor cetăţii lui: „Iată, fiul nostru este neascultător şi īndărătnic, n'ascultă de glasul nostru, şi este lacom şi beţiv.“

21.         Şi toţi oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre, şi să moară. Astfel să curăţi răul din mijlocul tău, pentruca tot Israelul s'audă şi să se teamă.

 

 

Despre cei spīnzuraţi.

 

22.         Dacă se va omorī un om care a săvīrşit o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, şi l-ai spīnzurat de un lemn,

 

23.         trupul lui mort să nu stea noaptea pe lemn; ci să-l īngropi īn aceeaş zi, căci cel spīnzurat este blestemat īnaintea lui Dumnezeu, şi să nu spurci ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

 

 

Dobitoacele şi lucrurile rătăcite.

 

22

 

1.           Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocoleşti, ci să le aduci la fratele tău.

 

2.           Dacă fratele tău nu locuieşte līngă tine, şi nu-l cunoşti, să iei dobitocul la tine acasă, şi să rămīnă la tine pīnă ce-l cere fratele tău; şi atunci să i-l dai.

3.           Tot aşa să faci şi cu măgarul lui, tot aşa să faci şi cu haina lui, şi tot aşa să faci cu orice lucru pierdut de el şi găsit de tine: să nu le ocoleşti.

4.           Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu-l ocoleşti, ci să-i ajuţi să-l ridice.

 

 

Amestecul seminţelor şi ţesăturilor.

 

5.           Femeia să nu poarte īmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se īmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face lucrurile acestea este o urīciune īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

6.           Dacă īntīlneşti pe drum un cuib de pasăre, īntr'un copac sau pe pămīnt, cu pui sau ouă şi mama lor şezīnd peste pui sau peste ouă, să nu iei şi pe mama şi pe puii ei,

 

7.           ci să dai drumul mamei şi să nu iei decīt puii, ca să fii fericit şi să ai zile multe.

 

8.           Cīnd zideşti o casă nouă, să-ţi faci un pălimar īmprejurul acoperişului, ca să nu aduci vină de sīnge asupra casei tale, dacă s'ar īntīmpla să cadă cineva de pe ea.

9.           Să nu sameni īn via ta două feluri de seminţe, ca nu cumva să īntinezi şi rodul seminţei pe care ai sămănat-o şi rodul viei.

 

10.         Să nu ari cu un bou şi un măgar īnjugaţi īmpreună.

 

11.         Să nu porţi o haină ţesută din felurite fire, din līnă şi in unite īmpreună.

 

12.         Să faci ciucuri la cele patru colţuri ale hainei cu care te vei īnveli.

 

 

Pedeapsa pentru curvie.

 

13.         Dacă un om, care şi-a luat o nevastă şi s'a īmpreunat cu ea, o urăşte

 

14.         apoi, o īnvinuieşte de lucruri nelegiuite şi-i scoate nume rău, zicīnd: „Am luat pe femeia aceasta, m'am apopiat de ea, şi n'am găsit-o fecioară“, -

15.         atunci tatăl şi mama fetei să ia semnele fecioriei ei şi să le aducă īnaintea bătrīnilor cetăţii, la poartă.

16.         Tatăl fetei să spună bătrīnilor: „Am dat pe fiică-mea de nevastă omului acestuia, şi el a īnceput s'o urască;

17.         acum o īnvinuieşte de lucruri nelegiuite, zicīnd: «N'am găsit fecioară pe fiică-ta.» Dar iată semnele fecioriei fetei mele.“ Şi să desfacă haina ei īnaintea bătrīnilor cetăţii.

18.         Bătrīnii cetăţii să ia atunci pe omul acela şi să-l pedepsească;

19.         şi, pentrucă a scos nume rău unei fecioare din Israel, să-l osīndească la o gloabă de o sută sicli de argint, pe cari să-i dea tatălui fetei.

              Ea să rămīnă nevasta lui, şi el nu va putea s'o gonească toată viaţa lui.

20.         Dar dacă faptul este adevărat, dacă fata nu s'a găsit fecioară,

21.         să scoată pe fată la uşa casei tatălui ei; să fie ucisă cu pietre de oamenii din cetate, şi să moară, pentrucă a săvīrşit o mişelie īn Israel, curvind īn casa tatălui ei. Să curăţi astfel răul din mijlocul tău.

 

 

Pedeapsa pentru preacurvie.

 

22.         Dacă se va găsi un bărbat culcat cu o femeie măritată, să moară amīndoi: şi bărbatul care s'a culcat cu femeia, şi femeia. Să curăţi astfel răul din mijlocul lui Israel.

 

23.         Dacă o fată fecioară este logodită, şi o īntīlneşte un om īn cetate şi se culcă cu ea,

 

24.         să-i aduceţi pe amīndoi la poarta cetăţii, să-i ucideţi cu pietre, şi să moară amīndoi: fata, pentrucă n'a ţipat īn cetate, şi omul, pentrucă a necinstit pe nevasta aproapelui său. Să curăţi astfel răul din mijlocul tău.

 

25.         Dar dacă omul acela īntīlneşte īn cīmp pe fata logodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, numai omul care s'a culcat cu ea să fie pedepsit cu moartea.

26.         Fetei să nu-i faci nimic; ea nu este vinovată de o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moarte, căci e ca şi cu un om care se aruncă asupra aproapelui lui şi-l omoară.

27.         Fata logodită, pe care a īntīlnit-o omul acela pe cīmp, a putut să strige fără să fie cineva să-i sară īn ajutor.

28.         Dacă un om īntīlneşte o fată fecioară nelogodită, o apucă cu sila şi se culcă cu ea, şi se īntīmplă să fie prinşi,

 

29.         omul care s'a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint; şi, pentrucă a necinstit-o, s'o ia de nevastă, şi nu va putea s'o gonească, toată viaţa lui.

 

30.         Nimeni să nu ia pe nevasta tatălui său, şi nici să nu ridice īnvelitoarea tatălui său.

 

 

Cei primiţi īn adunare.

 

23

 

1.           Cel scopit sau famenul să nu intre īn adunarea Domnului.

2.           Cel născut din curvie să nu intre īn adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam al lui să nu intre īn adunarea Domnului.

3.           Amonitul şi Moabitul să nu intre īn adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam, pe vecie,

 

4.           pentru că nu v'au ieşit īnainte cu pīne şi apă, pe drum, la ieşirea voastră din Egipt, şi pentru că au adus, pe preţ de argint, īmpotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor din Mesopotamia, ca să te blesteme.

 

5.           Dar Domnul, Dumnezeul tău, n'a voit să asculte pe Balaam; şi Domnul, Dumnezeul tău, a schimbat blestemul acela īn binecuvīntare, pentru că tu eşti iubit de Domnul, Dumnezeul tău.

6.           Să nu-ţi pese nici de propăşirea lor, nici de bună starea lor, toată viaţa ta, pe vecie.

 

7.           Să nu urăşti pe Edomit, căci este fratele tău; să nu urăşti pe Egiptean, căci ai fost străin īn ţara lui:

 

8.           fiii cari li se vor naşte, īn al treilea neam, să intre īn adunarea Domnului.

 

Curăţia īn tabără.

 

9.           Cīnd vei ieşi cu oastea īmpotriva vrăjmaşilor tăi, fereşte-te de orice lucru rău.

10.         Dacă va fi la tine cineva care să nu fie curat, īn urma vreunei īntīmplări din timpul nopţii, să iasă din tabără, şi să nu intre īn tabără;

 

11.         spre seară, să se scalde īn apă, şi după asfinţitul soarelui va putea să se īntoarcă īn tabără.

 

12.         Să ai un loc afară din tabără, şi acolo să ieşi afară.

13.         Īntre uneltele tale să ai o lopată, cu care să sapi şi să-ţi acoperi murdăriile ieşite din tine, cīnd vei ieşi afară.

14.         Căci Domnul Dumnezeul tău, merge īn milocul taberei tale, ca să te ocrotească şi să-ţi dea īn mīnă pe vrăjmaşii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui deci să fie sfīntă, pentruca Domnul să nu vadă la tine nimic necurat, şi să nu Se abată dela tine.

 

 

Robii fugiţi. Darurile din curvie.

 

15.         Să nu dai īnapoi stăpīnului său pe un rob care va fugi la tine dupăce l-a părăsit.

 

16.         Să rămīnă la tine, īn mijlocul tău, īn locul pe care-l va alege el, īntr'una din cetăţile tale, unde īi va plăcea: să nu-l asupreşti.

 

17.         Să nu fie nicio curvă din fetele lui Israel, şi să nu fie niciun sodomit din fiii lui Israel.

 

18.         Să n'aduci īn casa Domnului, Dumnezeului tău, cīştigul unei curve, nici preţul unui cīne, ca īmplinire a unei juruinţe oarecare; căci şi unul şi altul sīnt o urīciune īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

Īmprumuturile cu dobīndă.

 

19.         Să nu ceri nicio dobīndă dela fratele tău: nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se īmprumută cu dobīndă.

 

20.         Dela străin vei putea să iei dobīndă, dar dela fratele tău să nu iei, pentruca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze īn tot ce vei face īn ţara pe care o vei lua īn stăpīnire.

 

 

Juruinţele. - Strugurii şi spicele.

 

21.         Dacă faci o juruinţă Domnului, Dumnezeului tău, să nu pregeţi s'o īmplineşti; căci Domnul, Dumnezeul tău, īţi va cere socoteala, şi te vei face vinovat de un păcat.

 

22.         Dacă te fereşti să faci o juruinţă, nu faci un păcat.

23.         Dar să păzeşti şi să īmplineşti ce-ţi va ieşi de pe buze, şi anume juruinţele pe cari le vei face de bună voie Domnului, Dumnezeului tău, şi pe cari le vei rosti cu gura ta.

 

24.         Dacă intri īn via aproapelui tău, vei putea să mănīnci struguri, după plac, pīnă te vei sătura; dar īn vas să nu iei.

25.         Dacă intri īn holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice cu mīna, dar secerea īn holdele aproapelui tău, să n'o pui.

 

 

Cartea de despărţire.

 

24

 

1.           Cīnd cineva īşi va lua o nevastă şi se va īnsura cu ea, şi s'ar īntīmpla ca ea să nu mai aibă trecere īnaintea lui, pentru că a descoperit ceva ruşinos īn ea, să-i scrie o carte de despărţire, şi, după ce-i va da-o īn mīnă, să-i dea drumul din casa lui.

 

2.           Ea să iasă de la el, să plece, şi va putea să se mărite după un alt bărbat.

3.           Dacă şi acesta din urmă īncepe s'o urască, īi scrie o carte de despărţire, şi după ce i-o dă īn mīnă, īi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă, moare,

4.           atunci bărbatul dintīi, care īi dăduse drumul, nu va putea s'o ia iarăş de nevastă, după ce s'a pīngărit ea, căci lucrul acesta este o urīciune īnaintea Domnului, şi să nu faci vinovată de păcat ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

 

 

Furarea unui om. - Leproşii.

 

5.           Cīnd un om va fi īnsurat de curīnd, să nu se ducă la oaste, şi să nu se pună nici o sarcină peste el; să fie scutit, din pricina familiei, timp de un an, şi să veselească astfel pe nevasta pe care şi-a luat-o.

 

6.           Să nu iei zălog cele două pietre de rīşniţă, nici chiar piatra de rīşniţă de deasupra; căci ar īnsemna că iei zălog īnsăş viaţa cuiva.

7.           Dacă se va găsi cineva care să fi furat pe vreunul din fraţii lui, pe vreunul din copiii lui Israel, şi să-l fi făcut rob sau să-l fi vīndut, hoţul acela să fie pedepsit cu moartea. Să curăţi astfel răul din mijlocul tău.

 

8.           Ia seama bine şi păzeşte-te de rana leprei; şi să faceţi tot ce vă vor īnvăţa preoţii dintre Leviţi, să aveţi grijă să lucraţi după poruncile pe cari li le-am dat.

 

9.           Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, Mariei, pe drum, la ieşirea voastră din Egipt.

 

 

Simbriaşii.

 

10.         Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri īn casa lui ca să-i iei lucrul pus zălog;

11.         ci să stai afară, şi cel pe care l-ai īmprumutat să-ţi aducă afară lucrul pus zălog.

12.         Dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat zălog dela el la tine;

13.         să i-l dai īnapoi la apusul soarelui, ca să se culce īn haina lui, şi să te binecuvinteze; şi lucrul acesta ţi se va socoti ca un lucru bun īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

14.         Să nu nedreptăţeşti pe simbriaşul sărac şi nevoiaş, fie că este unul din fraţii tăi, fie că este unul din străinii cari locuiesc īn ţara ta, īn cetăţile tale.

 

15.         Să-i dai plata pentru ziua lui īnainte de apusul soarelui; căci e sărac, şi o doreşte mult. Altfel, ar striga către Domnul īmpotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat.

 

16.         Să nu omori pe părinţi pentru copii, şi să nu omori pe copii pentru părinţi; fiecare să fie omorīt pentru păcatul lui.

 

17.         Să nu te atingi de dreptul străinului şi al orfanului, şi să nu iei zălog haina văduvei.

 

18.         Să-ţi aduci aminte că ai fost rob īn Egipt, şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo; de aceea īţi dau aceste porunci ca să le īmplineşti.

 

 

Drepturile străinului, orfanului şi văduvei.

 

19.         Cīnd īţi vei secera ogorul, şi vei uita un snop pe cīmp, să nu te īntorci să-l iei: să fie al străinului, al orfanului şi al văduvei, pentruca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze īn tot lucrul mīnilor tale.

 

20.         Cīnd īţi vei scutura măslinii, să nu culegi a două oară roadele rămase pe ramuri: ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei.

21.         Cīnd īţi vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinele cari rămīn pe urma ta: ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei.

22.         Adu-ţi aminte că ai fost rob īn ţara Egiptului; de aceea īţi dau poruncile acestea, ca să le īmplineşti.

 

 

Certurile.

 

25

 

1.           Cīnd doi oameni vor avea o ceartă īntre ei, şi se vor īnfăţişa īnaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osīndească.

 

2.           Dacă cel vinovat este osīndit să fie bătut, judecătorul să pună să-l īntindă la pămīnt şi să-i dea īn faţa lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui.

 

3.           Să nu pună să-i dea mai mult de patruzeci de lovituri, ca nu cumva, dīndu-i mai multe lovituri decīt atīt, fratele tău să fie īnjosit īnaintea ta.

 

4.           Să nu legi gura boului, cīnd treieră grīul.

 

 

Căsătoria īntre cumnat şi cumnată.

 

5.           Cīnd fraţii vor locui īmpreună, şi unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s'o ia de nevastă, şi să se īnsoare cu ea ca cumnat.

 

6.           Īntīiul născut, pe care-l va naşte, să moştenească pe fratele cel mort şi să-i poarte numele, pentruca numele acesta să nu fie şters din Israel.

 

7.           Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ea să se suie la poarta cetăţii, la bătrīni, şi să spună: „Cumnatul-meu nu vrea să ridice īn Israel numele fratelui său, nu vrea să mă ia de nevastă după dreptul de cumnat.“

 

8.           Bătrīnii cetăţii să-l cheme, şi să-i vorbească. Dacă el stăruieşte, şi zice: „Nu vreau s'o iau,“

 

9.           atunci cumnată-sa să se apropie de el īn faţa bătrīnilor, să-i scoată īncălţămintea din picior, şi să-l scuipe īn faţă. Şi luīnd cuvīntul, să zică: „Aşa să se facă omului care nu voieşte să ridice casa fratelui său.“

 

10.         Şi casa lui se va numi īn Israel „casa celui descălţat“.

11.         Cīnd doi oameni se vor certa unul cu altul, şi nevasta unuia se va apropia să scoată pe bărbatul său din mīna celui ce-l loveşte, dacă īntinde mīna şi apucă pe acesta din urmă de părţile ruşinoase,

12.         să-i tai mīna: să n'ai nicio milă de ea.

 

 

Cīntăreala dreaptă.

 

13.         Să n'ai īn sacul tău două feluri de greutăţi, una mare şi alta mică.

 

14.         Să n'ai īn casă două feluri de efă, una mare şi alta mică.

15.         Ci să ai o greutate adevărată şi dreaptă, să ai o efă adevărată şi dreaptă, pentruca să ai zile multe īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

 

16.         Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvīrşeşte o nedreptate, este o urīciune īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

 

 

Nimicirea Amaleciţilor.

 

17.         Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt:

 

18.         cum te-a īntīlnit pe drum, şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, s'a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se tīrau la coadă, cīnd erai obosit şi sleit de puteri.

 

19.         Cīnd īţi va da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toţi vrăjmaşii cari te īnconjoară, īn ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ca moştenire şi spre stăpīnire, să ştergi pomenirea lui Amalec de subt ceruri: să nu uiţi lucrul acesta.

 

 

Cele dintīi roade.

 

26

 

1.           Cīnd vei intra īn ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, cīnd o vei stăpīni şi te vei aşeza īn ea,

2.           să iei cele dintīi roade din toate rodurile pe cari le vei scoate din pămīnt, īn ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău, să le pui īntr'un coş, şi să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo.

 

3.           Să te duci la preotul care va fi īn zilele acelea, şi să-i spui: „Mărturisesc astăzi īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, că am intrat īn ţara pe care Domnul a jurat părinţilor noştri că ne-o va da.“

4.           Preotul să ia coşul din mīna ta, şi să-l pună īnaintea altarului Domnului, Dumnezeului tău.

5.           Apoi să iei iarăş cuvīntul, şi să spui īnaintea Domnului, Dumnezeului tău:

              „Tatăl meu era un Arameu pribeag, gata să piară; s'a pogorīt īn Egipt cu puţini inşi, şi s'a aşezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic şi mare la număr.

 

6.           Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit, şi ne-au supus la grea robie.

 

7.           Noi am strigat către Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri. Domnul ne-a auzit glasul, şi a văzut asuprirea, chinurile şi necazurile noastre.

 

8.           Şi Domnul ne-a scos din Egipt, cu mīnă tare şi cu braţ īntins, cu arătări īnfricoşătoare, cu semne şi minuni.

 

9.           El ne-a adus īn locul acesta, şi ne-a dat ţara aceasta, ţară īn care curge lapte şi miere.

 

10.         Acum iată, aduc cele dintīi roade din rodurile pămīntului pe care mi l-ai dat Tu, Doamne!“

              Să le pui īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi să te īnchini īnaintea Domnului Dumnezeului tău.

11.         Apoi să te bucuri, cu Levitul şi cu străinul care va fi īn mijlocul tău, de toate bunurile pe cari ţi le-a dat Domnul, Dumnezeul tău, ţie şi casei tale.

 

 

Zeciuielile din anul al treilea.

 

12.         După ce vei isprăvi de luat toată zeciuiala din rodurile tale, īn anul al treilea, anul zeciuielii, s'o dai Levitului, străinului, orfanului şi văduvei; şi ei să mănīnce şi să se sature, īn cetăţile tale.

 

13.         Să spui īnaintea Domnului, Dumnezeului tău: „Am scos din casa mea ce este sfinţit, şi l-am dat Levitului, străinului, orfanului şi văduvei, după toate poruncile pe cari mi le-ai dat Tu; n'am călcat, nici n'am uitat niciuna din poruncile Tale.

 

14.         N'am mīncat nimic din aceste lucruri īn timpul meu de jale, n'am īndepărtat nimic din ele pentru vre o īntrebuinţare necurată, şi n'am dat nimic din ele cu prilejul unui mort; am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului meu, am lucrat după toate poruncile pe cari mi le-ai dat.

 

15.         Priveşte din locaşul Tău cel sfīnt, din ceruri, şi binecuvintează pe poporul Tău Israel, şi ţara pe care ne-ai dat-o, cum ai jurat părinţilor noştri, ţara aceasta īn care curge lapte şi miere.“

 

 

Īndemn la ascultarea de Domnul.

 

16.         Astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, īţi porunceşte să īmplineşti legile şi poruncile acestea; să le păzeşti şi să le īmplineşti din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

17.         Astăzi, tu ai mărturisit īnaintea Domnului că El va fi Dumnezeul tău, că vei umbla īn căile Lui, vei păzi legile, poruncile şi rīnduielile Lui, şi vei asculta de glasul Lui.

 

18.         Şi azi, Domnul ţi-a mărturisit că vei fi un popor al Lui, cum ţi-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui,

 

19.         şi īţi va da asupra tuturor neamurilor pe cari le-a făcut: īntīietate īn slavă, īn faimă şi īn măreţie, şi vei fi un popor sfīnt pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum ţi-a spus.“

 

 

BINECUVĪNTĂRI ŞI BLESTEMURI.

 

(Capitolele 27-30)

 

Legea să se scrie şi să se citească.

 

27

 

1.           Moise şi bătrīnii lui Israel au dat următoarea poruncă poporului: „Păziţi toate poruncile pe cari vi le dau astăzi.

2.           Dupăce veţi trece Iordanul, ca să intraţi īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să ridici nişte pietre mari, şi să le tencuieşti cu var.

 

3.           Să scrii pe pietrele acestea toate cuvintele din legea aceasta, dupăce vei trece Iordanul, ca să intri īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, ţară īn care curge lapte şi miere, cum ţi-a spus Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi.

4.           Dupăce veţi trece Iordanul, să ridicaţi pe muntele Ebal pietrele acestea, pe cari vă poruncesc azi să le ridicaţi,şi să le tencuiţi cu var.

 

5.           Acolo, să zideşti un altar Domnului, Dumnezeului tău, un altar de pietre, peste cari să nu treacă ferul;

 

6.           din pietre īntregi să zideşti altarul Domnului, Dumnezeului tău. Să aduci pe altarul acesta arderi de tot Domnului, Dumnezeului tău;

7.           să aduci jertfe de mulţămire, şi să mănīnci acolo şi să te bucuri īnaintea Domnului, Dumnezeului tău.

8.           Să scrii pe aceste pietre toate cuvintele legii acesteia, săpīndu-le foarte desluşit.“

9.           Moise şi preoţii din neamul Leviţilor au vorbit īntregului Israel, şi au zis: „Israele, ia aminte şi ascultă! Astăzi, tu te-ai făcut poporul Domnului, Dumnezeului tău.

 

10.         Să asculţi de glasul Domnului, Dumnezeului tău, şi să īmplineşti poruncile şi legile Lui pe cari ţi le dau astăzi.“

 

Binecuvīntările de pe muntele Garizim, şi blestemurile de pe muntele Ebal.

 

11.         Īn aceeaş zi, Moise a mai dat următoarea poruncă poporului:

12.         „După ce veţi trece Iordanul, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif şi Beniamin, să stea pe muntele Garizim, ca să binecuvinteze poporul;

 

13.         iar Ruben, Gad, Aşer, Zabulon, Dan şi Neftali, să stea pe muntele Ebal, ca să rostească blestemul.

 

14.         Şi Leviţii să ia cuvīntul, şi să spună cu glas tare īntregului Israel:

 

15.         „Blestemat să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căci este o urīciune īnaintea Domnului, un lucru ieşit din mīni de meşter, şi care-l va pune īntr'un loc ascuns!“

              - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

16.         „Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său şi pe mama sa!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

17.         „Blestemat să fie cel ce va muta hotarele aproapelui său!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

18.         „Blestemat să fie cel ce va face pe un orb să rătăcească pe drum!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

19.         „Blestemat să fie cel ce se atinge de dreptul străinului, orfanului şi văduvei!“ - Şi tot poporul să răspundă:„Amin!“

 

20.         „Blestemat să fie cel ce se va culca cu nevasta tatălui său, căci ridică īnvelitoarea tatălui său!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

21.         „Blestemat să fie cel ce se va culca cu vreo vită oarecare!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

22.         „Blestemat să fie cel ce se va culca cu soru-sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

23.         „Blestemat să fie cel ce se va culca cu soacră-sa!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

24.         „Blestemat să fie cel ce va lovi pe aproapele lui īn ascuns!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

25.         „Blestemat să fie cel ce va primi un dar ca să verse sīngele celui nevinovat!“ - Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

26.         „Blestemat să fie cine nu va īmplini cuvintele legii acesteia, şi cine nu le va face!“ ©- Şi tot poporul să răspundă: „Amin!“

 

 

Binecuvīntările.

 

28

 

1.           Dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind şi īmplinind toate poruncile Lui pe cari ţi le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, īţi va da īntīietate asupra tuturor neamurilor de pe pămīnt.

 

2.           Iată toate binecuvīntările cari vor veni peste tine şi de cari vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău:

 

3.           Vei fi binecuvīntat īn cetate, şi vei fi binecuvīntat la cīmp.

 

4.           Rodul pīntecelui tău, rodul pămīntului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor şi oilor tale, toate acestea vor fi binecuvīntate.

 

5.           Coşniţa şi postava ta vor fi binecuvīntate.

6.           Vei fi binecuvīntat la venirea ta, şi vei fi binecuvīntat la plecarea ta.

 

7.           Domnul īţi va da biruinţă asupra vrăjmaşilor tăi cari se vor ridica īmpotriva ta; pe un drum vor ieşi īmpotriva ta, dar pe şapte drumuri vor fugi dinaintea ta.

 

8.           Domnul va face ca binecuvīntarea să fie cu tine īn grīnarele tale şi īn toate lucrurile pe cari vei pune mīna. Te va binecuvīnta īn ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

 

9.           Vei fi pentru Domnul un popor sfīnt, cum ţi-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului, Dumnezeului tău, şi vei umbla pe căile Lui.

 

10.         Toate popoarele vor vedea că tu porţi Numele Domnului, şi se vor teme de tine.

 

11.         Domnul te va copleşi cu bunătăţi, īnmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pămīntului tău, īn ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da.

 

12.         Domnul īţi va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimeată ţării tale ploaie la vreme şi ca să binecuvinteze tot lucrul mīnilor tale: vei da cu īmprumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu īmprumut.

 

13.         Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus, şi niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tău, pe cari ţi le dau astăzi, dacă le vei păzi şi le vei īmplini,

 

14.         şi nu te vei abate nici la dreapta nici la stīnga dela toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să vă duceţi după alţi dumnezei şi să le slujiţi.

 

 

Blestemurile.

 

15.         Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei īmplini toate poruncile Lui şi toate legile Lui, pe cari ţi le dau astăzi, iată toate blestemurile cari vor veni peste tine şi de cari vei avea parte.

 

16.         Vei fi blestemat īn cetate, şi vei fi blestemat pe cīmp.

 

17.         Coşniţa şi postava ta vor fi blestemate.

18.         Rodul trupului tău, rodul pămīntului tău, fătul vacilor tale şi fătul oilor tale, toate vor fi blestemate.

19.         Vei fi blestemat la venirea ta, şi vei fi blestemat la plecarea ta.

20.         Domnul va trimete īmpotriva ta blestemul, turburarea şi ameninţarea, īn mijlocul tuturor lucrurilor de cari te vei apuca, pīnă vei fi nimicit, pīnă vei pieri curīnd, din pricina răutăţii faptelor tale, care te-a făcut să Mă părăseşti.

 

21.         Domnul va trimete peste tine ciuma, pīnă te va nimici īn ţara pe care o vei lua īn stăpīnire.

 

22.         Domnul te va lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină īn grīu şi cu tăciune, cari te vor urmări pīnă vei pieri.

 

23.         Cerul deasupra capului tău va fi de aramă, şi pămīntul subt tine va fi de fer.

 

24.         Domnul va trimete ţării tale īn loc de ploaie praf şi pulbere, care va cădea din cer peste tine pīnă vei fi nimicit.

25.         Domnul te va face să fii bătut de vrăjmaşii tăi; pe un drum vei ieşi īmpotriva lor, dar pe şapte drumuri vei fugi dinaintea lor; şi vei fi o groază pentru toate īmpărăţiile pămīntului.

 

26.         Trupul tău mort va fi hrana tuturor păsărilor cerului şi fiarelor pămīntului; şi nu va fi nimeni care să le sperie.

 

27.         Domnul te va bate cu buba rea a Egiptului, cu bube rele la şezut, cu rīie şi cu pecingine, de cari nu vei putea să te vindeci.

 

28.         Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire, cu rătăcire a minţii,

 

29.         şi vei bījbăi pe īntunerec ziua nameaza mare, ca orbul pe īntunerec; nu vei avea noroc īn treburile tale, şi īn toate zilele vei fi apăsat, prădat, şi nu va fi nimeni care să-ţi vină īn ajutor.

 

30.         Vei avea logodnică, şi altul se va culca cu ea; vei zidi casă, şi n'o vei locui; vei sădi vie, şi nu vei mīnca din ea.

 

31.         Boul tău va fi junghiat subt ochii tăi, şi nu vei mīnca din el; ţi se va răpi măgarul dinaintea ta, şi nu ţi se va da īnapoi; oile tale vor fi date vrăjmaşilor tăi, şi nu va fi nimeni care să-ţi vină īn ajutor.

32.         Fiii tăi şi fiicele tale vor fi date ca roabe pe mīna altui popor; ţi se vor topi ochii de dor, uitīndu-te toată ziua după ei, şi mīna ta va fi fără putere.

 

33.         Un popor, pe care nu-l cunoşti, va mīnca rodul pămīntului tău şi tot venitul lucrului tău, şi īn toate zilele vei fi apăsat şi sdrobit.

 

34.         Priveliştea pe care o vei avea subt ochi te va face să īnebuneşti.

 

35.         Domnul te va lovi cu o bubă rea la genunchi şi la coapse, şi nu te vei putea vindeca de ea, te va lovi dela talpa piciorului pīnă īn creştetul capului.

 

36.         Domnul te va duce, pe tine şi īmpăratul pe care-l vei pune peste tine, la un neam pe care nu l-ai cunoscut, nici tu, nici părinţii tăi. Şi acolo, vei sluji altor dumnezei, de lemn şi de piatră.

 

37.         Şi vei fi de pomină, de batjocură şi de rīs, printre toate popoarele la cari te va duce Domnul.

 

38.         Vei sămăna multă sămīnţă pe cīmpul tău, şi vei strīnge puţin; căci o vor mīnca toate lăcustele.

 

39.         Vei sădi vii şi le vei lucra, dar vin nu vei bea, ba nici n'o vei culege, căci o vor mīnca viermii.

40.         Vei avea măslini, pe toată īntinderea ţării tale: şi nu te vei unge cu untdelemn, căci măslinele vor cădea.

41.         Vei naşte fii şi fiice; dar nu vor fi ai tăi, căci se vor duce īn robie.

 

42.         Omizile īţi vor mīnca toţi pomii şi rodul pămīntului.

43.         Străinul care va fi īn mijlocul tău se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei pogorī tot mai jos;

44.         el īţi va da cu īmprumut, şi tu nu-i vei da cu īmprumut; el va fi fruntea şi tu vei fi coada.

 

45.         Toate blestemurile acestea vor veni peste tine, te vor urmări şi te vor ajunge pīnă vei fi nimicit, pentrucă n'ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău, pentrucă n'ai păzit poruncile Lui şi legile Lui, pe cari ţi le-a dat.

 

46.         Ele vor fi vecinic ca nişte semne şi minuni pentru tine şi sămīnţa ta.

 

47.         Pentrucă, īn mijlocul belşugului tuturor lucrurilor, n'ai slujit Domnului, Dumnezeului tău, cu bucurie şi cu dragă inimă,

 

48.         vei sluji īn mijlocul foamei, setei, goliciunii şi lipsei de toate, vrăjmaşilor tăi, pe cari-i va trimete Domnul īmpotriva ta. El īţi va pune pe grumaz un jug de fer, pīnă te va nimici.

 

49.         Domnul va aduce de departe, dela marginile pămīntului, un neam care va cădea peste tine cu sbor de vultur, un neam a cărui limbă n'o vei īnţelege,

 

50.         un neam cu īnfăţişarea sălbatică, şi care nu se va sfii de cel bătrīn, nici nu va avea milă de copii.

 

51.         El va mīnca rodul turmelor tale şi rodul pămīntului tău, pīnă vei fi nimicit; nu-ţi va lăsa nici grīu, nici must, nici untdelemn, nici viţeii dela vaci, nici mieii de la oi, pīnă te va face să pieri.

 

52.         Te va īmpresura īn toate cetăţile tale, pīnă īţi vor cădea zidurile, aceste ziduri īnalte şi tari, īn cari īţi pusesei īncrederea pe toată īntinderea ţării tale; te va īmpresura īn toate cetăţile tale, īn toată ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

 

53.         Īn strīmtorarea şi necazul īn care te va aduce vrăjmaşul tău, vei mīnca rodul trupului tău, carnea fiilor şi fiicelor tale, pe care ţi-i va da Domnul, Dumnezeul tău.

 

54.         Omul cel mai gingaş şi cel mai milos dintre voi se va uita rău la fratele său, la nevasta care se odihneşte pe sīnul lui, la copiii pe cari i-a cruţat:

 

55.         nu va da nici unuia din ei din carnea copiilor lui cu care se hrăneşte, fiindcă nu-i va mai rămīnea nimic īn mijlocul strīmtorării şi necazului īn care te va aduce vrăjmaşul tău īn toate cetăţile tale.

56.         Femeia cea mai gingaşă şi cea mai miloasă dintre voi, care, de gingaşă şi miloasă ce era, nu ştia să calce mai uşor cu piciorul pe pămīnt, va privi fără milă pe bărbatul care se odihneşte la sīnul ei, pe fiul şi pe fiica ei:

 

57.         nu le va da nimic din pieliţa noului născut, pieliţă ieşită dintre picioarele ei şi din copiii pe cari-i va naşte, căci, ducīnd lipsă de toate, īi va mīnca īn ascuns, din pricina strīmtorării şi necazului īn care te va aduce vrăjmaşul tău īn cetăţile tale.

 

58.         Dacă nu vei păzi şi nu vei īmplini toate cuvintele legii acesteia, scrise īn cartea aceasta, dacă nu te vei teme de acest Nume slăvit şi īnfricoşat, adică de Domnul, Dumnezeul tău,

 

59.         Domnul te va lovi īn chip minunat, pe tine şi sămīnţa ta, cu răni mari şi īndelungate, cu boli grele şi necurmate.

 

60.         Va aduce peste tine toate bolile Egiptului de cari tremurai, şi ele se vor lipi de tine.

 

61.         Ba īncă, Domnul va aduce peste tine, pīnă vei fi nimicit, toate felurile de boli şi de răni cari nu sīnt pomenite īn cartea legii acesteia.

62.         Dupăce aţi fost atīt de mulţi ca stelele cerului, nu veţi mai rămīnea decīt un mic număr, pentrucă n'ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău.

 

63.         După cum Domnul Se bucura să vă facă bine şi să vă īnmulţească, tot aşa Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească; şi veţi fi smulşi din ţara pe care o vei lua īn stăpīnire.

 

64.         Domnul te va īmprăştia printre toate neamurile, dela o margine a pămīntului pīnă la cealaltă: şi acolo, vei sluji altor dumnezei pe cari nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinţii tăi, dumnezei de lemn şi de piatră.

 

65.         Īntre aceste neamuri, nu vei fi liniştit, şi nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul īţi va face inima fricoasă, ochii līncezi, şi sufletul īndurerat.

 

66.         Viaţa īţi va sta nehotărītă īnainte, vei tremura zi şi noapte, nu vei fi sigur de viaţa ta.

67.         Īn groaza care-ţi va umplea inima şi īn faţa lucrurilor pe care ţi le vor vedea ochii, dimineaţa vei zice: „O, de ar veni seara!“ şi seara vei zice: „O, de ar veni dimineaţa!“

 

68.         Şi Domnul te va īntoarce pe corăbii īn Egipt, şi vei face drumul acesta despre care-ţi spusesem: „Să nu-l mai vezi!“ Acolo, vă veţi vinde vrăjmaşilor voştri, ca robi şi roabe: şi nu va fi nimeni să vă cumpere.“

 

 

Īnoirea legămīntului.

 

29

 

1.           Iată cuvintele legămīntului pe care a poruncit lui Moise Domnul să-l īncheie cu copiii lui Israel īn ţara Moabului, afară de legămīntul pe care-l īncheiase cu ei la Horeb.

 

2.           Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a zis:

              „Aţi văzut tot ce a făcut Domnul subt ochii voştri, īn ţara Egiptului, lui Faraon, tuturor supuşilor lui, şi īntregei lui ţări:

 

3.           marile īncercări pe cari ţi le-au văzut ochii, minunile şi semnele acelea mari

 

4.           Dar Domnul nu v'a dat minte să pricepeţi, nici ochi să vedeţi, nici urechi să auziţi, pīnă īn ziua de azi.

 

5.           Totuş El zice: „Eu v'am călăuzit patruzeci de ani īn pustie; hainele nu vi s-au īnvechit pe voi, şi īncălţămintea nu vi s'a īnvechit īn picior:

 

6.           pīne n'aţi mīncat, şi n'aţi băut nici vin, nici băutură tare, ca să cunoaşteţi că Eu sīnt Domnul, Dumnezeul vostru.“

 

7.           Aţi ajuns īn locul acesta; Sihon, īmpăratul Hesbonului, şi Og, īmpăratul Basanului, ne-au ieşit īnainte, ca să ne bată, şi i-am bătut.

 

8.           Le-am luat ţara, şi am dat-o īn stăpīnire Rubeniţilor, Gadiţilor şi la jumătate din seminţia Manasiţilor.

 

9.           Să păziţi dar cuvintele legămīntului acestuia, şi să le īmpliniţi, ca să izbutiţi īn tot ce veţi face.

 

10.         Astăzi staţi īnaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi toţi, căpeteniile seminţiilor voastre, bătrīnii voştri, mai marii oştirii voastre, toţi bărbaţii din Israel,

11.         copiii voştri, nevestele voastre, şi străinul care este īn mijlocul taberii tale, dela cel ce-ţi taie lemne, pīnă la cel ce-ţi scoate apă.

 

12.         Stai ca să intri īn legămīnt cu Domnul, Dumnezeul tău, īn legămīntul acesta īncheiat cu jurămīnt, şi pe care Domnul, Dumnezeul tău, īl īncheie cu tine īn ziua aceasta,

 

13.         ca să te facă azi poporul Lui şi El să fie Dumnezeul tău, cum ţi-a spus, şi cum a jurat părinţilor tăi, Avraam , Isaac şi Iacov.

 

14.         Nu numai cu voi īnchei legămīntul acesta īncheiat cu jurămīnt,

 

15.         ci atīt cu cei ce sīnt aici printre noi, de faţă īn ziua aceasta īnaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cīt şi cu cei ce nu sīnt aici printre noi īn ziua aceasta.

 

 

Binecuvīntarea şi blestemul īnoite.

 

16.         Ştiţi cum am locuit īn ţara Egiptului şi cum am trecut prin mijlocul neamurilor pe cari le-aţi străbătut.

17.         Aţi văzut urīciunile şi idolii lor, lemnul şi piatra, argintul şi aurul, cari erau la ele.

18.         Să nu fie īntre voi nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici seminţie, a căror inimă să se abată azi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ca să se ducă să slujească dumnezeilor neamurilor acelora. Să nu fie printre voi nici o rădăcină care să aducă otravă şi pelin.

 

19.         Nimeni, după ce a auzit cuvintele legămīntului acestuia īncheiat cu jurămīnt, să nu se laude īn inima lui şi să zică: „Voi avea pacea, chiar dacă aş urma după pornirile inimii mele, şi chiar dacă aş adăuga beţia la sete.“

 

20.         Pe acela Domnul nu-l va ierta. Ci atunci mīnia şi gelozia Domnului se vor aprinde īmpotriva omului aceluia, toate blestemurile scrise īn cartea aceasta vor veni peste el, şi Domnul īi va şterge numele de subt ceruri.

 

21.         Domnul īl va despărţi, spre peirea lui, din toate seminţiile lui Israel, şi-i va face după toate blestemurile legămīntului scris īn această carte a legii.

 

22.         Vīrsta de oameni care va veni, copiii voştri cari se vor naşte după voi şi străinul care va veni dintr'o ţară depărtată, - la vederea urgiilor şi bolilor cu cari va lovi Domnul ţara aceasta,

23.         la vederea pucioasei, sării, şi arderii īntregului ţinut, unde nu va fi nici sămīnţă, nici rod, nici o iarbă care să crească, īntocmai ca la surparea Sodomei, Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe cari le-a nimicit Domnul, īn mīnia şi urgia Lui,-

 

24.         toate neamurile vor zice: „Pentruce a făcut Domnul astfel ţării acesteia? Pentruce această mīnie aprinsă, această mare urgie?“

 

25.         Şi li se va răspunde: „Pentru că au părăsit legămīntul īncheiat cu ei de Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, cīnd i-a scos din ţara Egiptului;

26.         pentru că s'au dus să slujească altor dumnezei şi să se īnchine īnaintea lor, dumnezei pe cari ei nu-i cunoşteau şi pe cari nu li-i dăduse Domnul.

27.         De aceea S'a aprins Domnul de mīnie īmpotriva acestei ţări, şi a adus peste ea toate blestemurile scrise īn cartea aceasta.

 

28.         Domnul i-a smuls din ţara lor cu mīnie, cu urgie, cu o mare iuţime, şi i-a aruncat īntr'o altă ţară, cum se vede azi.“

 

29.         Lucrurile ascunse sīnt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sīnt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să īmplinim toate cuvintele legii acesteia.

 

Făgăduinţe.

 

30

 

1.           „Cīnd se vor īntīmpla toate aceste lucruri, binecuvīntarea şi blestemul pe cari le pun īnaintea ta, dacă le vei pune la inimă īn mijlocul tuturor neamurilor īntre cari te va risipi Domnul, Dumnezeul tău,

 

2.           dacă te vei īntoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi dacă vei asculta de glasul Lui din toată inima ta şi din tot sufletul tău, tu şi copiii tăi, potrivit cu tot ce-ţi poruncesc azi,

 

3.           atunci Domnul, Dumnezeul tău, va aduce īnapoi robii tăi şi va avea milă de tine, te va strīnge iarăş din mijlocul tuturor popoarelor la cari te va īmprăştia Domnul, Dumnezeul tău.

 

4.           Chiar dacă ai fi risipit pīnă la cealaltă margine a cerului, chiar şi de acolo te va strīnge Domnul, Dumnezeul tău, şi acolo Se va duce să te caute.

 

5.           Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce īn ţara pe care o stăpīneau părinţii tăi, şi o vei stăpīni; īţi va face bine, şi te va īnmulţi mai mult decīt pe părinţii tăi.

 

6.           Domnul, Dumnezeul tău, īţi va tăia īmprejur inima ta şi inima seminţei tale, şi vei iubi pe Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău, ca să trăieşti.

7.           Domnul, Dumnezeul tău, va face ca toate aceste blestemuri să cadă peste vrăjmaşii tăi, peste cei ce te vor urī şi te vor prigoni.

8.           Şi tu, te vei īntoarce la Domnul, vei asculta de glasul Lui, şi vei īmplini toate aceste porunci pe cari ţi le dau astăzi.

9.           Domnul, Dumnezeul tău, te va umplea de bunătăţi, făcīnd să propăşească tot lucrul mīnilor tale, rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pămīntului tău; căci Domnul se va bucura din nou de fericirea ta, cum se bucura de fericirea părinţilor tăi,

 

10.         dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind poruncile şi rīnduielile Lui scrise īn cartea aceasta a legii, dacă te vei īntoarce la Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

 

Porunca nu este departe.

 

11.         Porunca aceasta pe care ţi-o dau eu azi, nu este mai pesus de puterile tale, nici departe de tine.

 

12.         Nu este īn cer, ca să zici: „Cine se va sui pentru noi īn cer şi să ne-o aducă, pentru ca s'o auzim şi s'o īmplinim?“

 

13.         Nu este nici dincolo de mare, ca să zici: „Cine va trece pentru noi dincolo de mare şi să ne-o aducă, pentru ca s'o auzim şi s'o īmplinim?“

14.         Dimpotrivă, este foarte aproape de tine, īn gura ta şi īn inima ta, ca s'o īmplineşti.

 

Alegerea.

 

15.         Iată, īţi pun azi īnainte viaţa şi binele, moartea şi răul.

 

16.         Căci īţi poruncesc azi să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui, şi să păzeşti poruncile Lui, legile Lui şi rīnduielile Lui, ca să trăieşti şi să te īnmulţeşti, şi ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvinteze īn ţara pe care o vei lua īn stăpīnire.

17.         Dar dacă inima ta se va abate, dacă nu vei asculta, şi te vei lăsa amăgit să te īnchini īnaintea altor dumnezei şi să le slujeşti,

18.         vă spun astăzi că veţi peri, şi nu veţi avea zile multe īn ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire, după ce veţi trece Iordanul.

 

19.         Iau azi cerul şi pămīntul martori īmpotriva voastră că ţi-am pus īnainte viaţa şi moartea, binecuvīntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămīnţa ta,

 

20.         iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultīnd de glasul Lui, şi lipindu-te de El: căci de aceasta atīrnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale, şi numai aşa vei putea locui īn ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov“.

 

 

CELE DIN URMĂ CUVINTE ALE LUI MOISE

 

(Capitolele 31-34. Ioan 14-17)

 

Iosua.

 

31

 

1.           Moise s'a dus şi a mai spus următoarele cuvinte īntregului Israel:

2.           „Astăzi“, le-a zis el, „eu sīnt īn vīrstă de o sută douăzeci de ani: nu voi mai putea merge īn fruntea voastră şi Domnul mi-a zis: „Tu să nu treci Iordanul!“

 

3.           Domnul, Dumnezeul tău, va merge El īnsuş īnaintea ta, va nimici neamurile acestea dinaintea ta, şi vei pune stăpīnire pe ele. Iosua va merge īnaintea ta, cum a spus Domnul.

 

4.           Domnul va face neamurilor acestora cum a făcut lui Sihon şi Og, īmpăraţii Amoriţilor şi ţării lor, pe cari i-a nimicit.

 

5.           Domnul vi le va da īn mīnă, şi le veţi face după poruncile pe cari vi le-am dat.

 

6.           Īntăriţi-vă şi īmbărbătaţi-vă! Nu vă temeţi şi nu vă īnspăimīntaţi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El īnsuş cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa“.

 

7.           Moise a chemat pe Iosua, şi i-a zis īn faţa īntregului Israel: „Īntăreşte-te şi īmbărbătează-te. Căci tu vei intra cu poporul acesta īn ţara pe care Domnul a jurat părinţilor lor că le-o va da, şi tu īi vei pune īn stăpīnirea ei.

 

8.           Domnul īnsuş va merge īnaintea ta, El īnsuş va fi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa; nu te teme, şi nu te spăimīnta!“

 

 

Să citească legea.

 

9.           Moise a scris legea aceasta, şi a īncredinţat-o preoţilor, fiii lui Levi, cari duceau chivotul legămīntului Domnului, şi tuturor bătrīnilor lui Israel.

 

10.         Moise le-a dat porunca aceasta: „La fiecare şapte ani, pe vremea anului iertării, la sărbătoarea corturilor,

 

11.         cīnd tot Israelul va veni să se īnfăţişeze īnaintea Domnului, Dumnezeului tău, īn locul pe care-l va alege El, să citeşti legea aceasta īnaintea īntregului Israel, īn auzul lor.

 

12.         Să strīngi poporul, bărbaţii, femeile, copiii şi străinul care va fi īn cetăţile tale, ca să audă, şi să īnveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, să păzească şi să īmplinească toate cuvintele legii acesteia.

13.         Pentruca şi copiii lor, cari n'o vor cunoaşte, s'o audă, şi să īnveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, īn tot timpul cīt veţi trăi īn ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire, dupăce veţi trece Iordanul.“

 

14.         Domnul a zis lui Moise: „Iată că se apropie clipa cīnd vei muri. Cheamă pe Iosua, şi īnfăţişaţi-vă īn cortul īntīlnirii. Eu voi da poruncile Mele.“ Moise şi Iosua s'au dus şi s'au īnfăţişat īn cortul īntīlnirii.

 

15.         Şi Domnul S'a arătat īn cort, īntr'un stīlp de nor: şi stīlpul de nor s'a oprit la uşa cortului.

 

16.         Domnul a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi īmpreună cu părinţii tăi. Şi poporul acesta se va scula şi va curvi după dumnezeii străini ai ţării īn care intră. Pe Mine Mă va părăsi, şi va călca legămīntul Meu, pe care l-am īncheiat cu el.

 

17.         Īn ziua aceea, Mă voi aprinde de mīnie īmpotriva lui. Īi voi părăsi, şi-Mi voi ascunde Faţa de ei. El va fi prăpădit, şi-l vor ajunge o mulţime de rele şi necazuri; şi atunci va zice: «Oare nu m'au ajuns aceste rele din pricină că Dumnezeul meu nu este īn mijlocul meu?»

 

18.         Şi Eu Īmi voi ascunde Faţa īn ziua aceea, din pricina tot răului pe care-l va face, īntorcīndu-se spre alţi dumnezei.

 

19.         Acum, scrieţi-vă cīntarea aceasta. Īnvaţă pe copiii din Israel s'o cīnte, pune-le-o īn gură, şi cīntarea aceasta să-Mi fie martoră īmpotriva copiilor lui Israel.

 

20.         Căci voi duce pe poporul acesta īn ţara pe care am jurat părinţilor lui că i-o voi da, ţară unde curge lapte şi miere; el va mīnca, se va sătura şi se va īngrăşa; apoi se va īntoarce la alţi dumnezei şi le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti şi va călca legămīntul Meu.

 

21.         Cīnd va fi lovit atunci cu o mulţime de rele şi necazuri, cīntarea aceasta, care nu va fi uitată şi pe care uitarea n'o va şterge din gura urmaşilor, va sta ca martoră īmpotriva acestui popor. Căci Eu īi cunosc pornirile, cari se arată şi azi, īnainte chiar ca să-l fi dus īn ţara pe care am jurat că i-o voi da“.

 

22.         Īn ziua aceea, Moise a scris cīntarea aceasta, şi a īnvăţat pe copiii lui Israel s'o cīnte.

23.         Domnul a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, şi a zis: „Īntăreşte-te şi īmbărbătează-te, căci tu vei duce pe copiii lui Israel īn ţara pe care am jurat că le-o voi da; şi Eu īnsumi voi fi cu tine“.

 

24.         Dupăce a isprăvit Moise īn totul de scris īntr'o carte cuvintele legii acesteia,

 

25.         a dat următoarea poruncă Leviţilor, cari duceau chivotul legămīntului Domnului:

26.         „Luaţi cartea aceasta a legii, şi puneţi-o līngă chivotul legămīntului Domnului, Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră īmpotriva ta.

 

27.         Căci eu īţi cunosc duhul tău de răzvrătire şi īncăpăţīnarea ta cea mare. Dacă vă răzvrătiţi voi īmpotriva Domnului cīt trăiesc eu īncă īn mijlocul vostru, cu cīt mai răzvrătiţi veţi fi după moartea mea!

 

28.         Strīngeţi īnaintea mea pe toţi bătrīnii seminţiilor voastre şi pe căpeteniile oştirii voastre; voi spune cuvintele acestea īn faţa lor, şi voi lua martor īmpotriva lor cerul şi pămīntul.

 

29.         Căci ştiu că după moartea mea vă veţi strica, şi vă veţi abate dela calea pe care v'am arătat-o; şi īn cele din urmă vă va ajunge nenorocirea, dacă veţi face ce este rău īnaintea Domnului, pīnă acolo īncīt să-L mīniaţi prin lucrul mīnilor voastre“.

 

30.         Moise a rostit toate cuvintele cīntării acesteia, īn faţa īntregei adunări a lui Israel:

 

Cīntarea lui Moise.

 

32

 

1.           „Luaţi aminte ceruri, şi voi vorbi;

              Ascultă, pămīntule, cuvintele gurii mele.

 

2.           Ca ploaia să curgă īnvăţăturile mele,

              Ca roua să cadă cuvīntul meu,

              Ca ploaia repede pe verdeaţă,

              Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

 

3.           Căci voi vesti Numele Domnului.

              Daţi slavă Dumnezeului nostru!

 

4.           El este Stīnca; lucrările Lui sīnt desăvīrşite,

              Căci toate căile Lui sīnt drepte;

              El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate,

              El este drept şi curat.

 

5.           Ei s'au stricat;

              Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor!

              Neam īndărătnic şi stricat!

 

6.           Pe Domnul īl răsplătiţi astfel!

              Popor nechibzuit şi fără īnţelepciune!

              Nu este El oare Tatăl tău, care te-a făcut,

              Te-a īntocmit, şi ţi-a dat fiinţă?

 

7.           Adu-ţi aminte de zilele din vechime,

              Socoteşte anii, vīrstă de oameni după vīrstă de oameni,

              Īntreabă pe tatăl tău, şi te va īnvăţa,

              Pe bătrīnii tăi, şi īţi vor spune.

 

8.           Cīnd Cel Prea Īnalt a dat o moştenire neamurilor,

              Cīnd a despărţit pe copiii oamenilor,

              A pus hotare popoarelor,

              După numărul copiilor lui Israel,

 

9.           Căci partea Domnului, este poporul Lui,

              Iacov este partea Lui de moştenire.

 

10.         El l-a găsit īntr'un ţinut pustiu,

              Īntr'o singurătate plină de urlete īnfricoşate;

              L-a īnconjurat, l-a īngrijit,

              Şi l-a păzit ca lumina ochiului Lui.

 

11.         Ca vulturul care īşi scutură cuibul,

              Sboară deasupra puilor,

              Īşi īntinde aripile, īi ia,

              Şi-i poartă pe penele lui:

 

12.         Aşa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său,

              Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.

13.         L-a suit pe īnălţimile ţării,

              Şi Israel a mīncat roadele cīmpului,

              I-a dat să sugă miere din stīncă,

              Untdelemnul care iese din stīnca cea mai tare,

 

14.         Untul dela vaci şi laptele oilor,

              Cu grăsimea mieilor,

              A berbecilor din Basan şi a ţapilor,

              Cu grăsimea grīului,

              Şi ai băut vinul, sīngele strugurelui.

 

15.         Israel s'a īngrăşat, şi a asvīrlit din picior;

              - Te-ai īngrăşat, te-ai īngroşat şi te-ai lăţit! -

              Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui,

              A nesocotit Sīnca mīntuirii lui,

 

16.         L-au īntărītat la gelozie prin dumnezei străini,

              L-au mīniat prin urīciuni;

 

17.         Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sīnt dumnezei,

              Unor dumnezei pe cari nu-i cunoşteau,

              Dumnezei noi, veniţi de curīnd,

              De cari nu se temuseră părinţii voştri.

 

18.         Ai părăsit Stīnca cea care te-a născut,

              Şi ai uitat pe Dumnezeul,care te-a īntocmit.

 

19.         Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mīniat,

              S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

 

20.         El a zis: „Īmi voi ascunde Faţa de ei,

              Şi voi vedea care le va fi sfīrşitul,

              Căci sīnt un neam stricat,

              Şīnt nişte copii necredincioşi.

 

21.         Mi-au īntărītat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu,

              M'au mīniat prin idolii lor deşerţi;

              Şi Eu īi voi īntărīta la gelozie printr'un popor care nu este un popor.

              Īi voi mīnia printr'un neam fără pricepere.

 

22.         Căci focul mīniei Mele s'a aprins,

              Şi va arde pīnă īn fundul locuinţei morţilor,

              Va nimici pămīntul şi roadele lui,

              Va arde temeliile munţilor.

 

23.         Voi īngrămădi toate nenorocirile peste ei,

              Īmi voi arunca toate săgeţile īmpotriva lor.

 

24.         Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri,

              Şi de boli cumplite;

              Voi trimete īn ei dinţii fiarelor sălbatice

              Şi otrava şerpilor.

 

25.         Afară, vor peri de sabie, Şi īnlăuntru, vor peri de groază:

              Şi tīnărul şi fata,

              Şi copilul de ţīţă ca şi bătrīnul.

 

26.         Voiam să zic: «Īi voi lua cu o suflare»,

              Le voi şterge pomenirea dintre oameni!

 

27.         Dar Mă tem de ocările vrăjmaşului,

              Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească,

              Şi să zică: «Mīnă noastră cea puternică,

              Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri».

 

28.         Ei nu sīnt un neam care şi-a perdut bunul simţ,

              Şi nu-i pricepere īn ei.

 

29.         Dacă ar fi fost īnţelepţi, ar īnţelege,

              Şi s'ar gīndi la ce li se va īntīmpla.

 

30.         Cum ar urmări unul singur o mie din ei,

              Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii,

              Dacă nu i-ar fi vīndut Stīnca,

              Dacă nu i-ar fi vīndul Domnul?

 

31.         Căci stīnca lor nu este ca Stīnca noastră,

              Vrăjmaşii noştri īnşişi sīnt judecători īn această privinţă.

 

32.         Ci viţa lor este din sadul Sodomei

              Şi din ţinutul Gomorei;

              Strugurii lor sīnt struguri otrăviţi,

              Bobiţele lor sīnt amare;

 

33.         Vinul lor este venin de şerpi,

              Este otravă cumplită de aspidă.

 

34.         Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine,

              Pecetluit īn comorile Mele?

 

35.         A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti,

              Cīnd va īncepe să le alunece piciorul!

              Căci ziua nenorocirii lor este aproape,

              Şi ceea ce-i aşteaptă nu va zăbovi.“ -

 

36.         Domnul va judeca pe poporul Său,

              Dar va avea milă de robii Săi,

              Văzīnd că puterea le este sleită,

              Şi că nu mai este nici rob nici slobod.

 

37.         El va zice: „Unde sīnt dumnezeii lor, Stīnca aceea care le slujea de adăpost,

 

38.         Dumnezeii aceia cari mīncau grăsimea jertfelor lor,

              Cari beau vinul jertfelor lor de băutură?

              Să se scoale, să vă ajute,

              Şi să vă ocrotească!

39.         Să ştiţi dar că Eu sīnt Dumnezeu,

              Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine;

              Eu dau viaţă şi Eu omor,

              Eu rănesc şi Eu tămăduiesc,

              Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mīna Mea.

 

40.         Căci Īmi ridic mīna spre cer,

              Şi zic: «Cīt este de adevărat că trăiesc īn veci,

 

41.         Atīt este de adevărat că atunci cīnd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele,

              Şi voi pune mīna să fac judecată,

              Mă voi răzbuna īmpotriva protivnicilor Mei,

              Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

 

42.         Sabia Mea le va īnghiţi carnea,

              Şi-Mi voi īmbăta săgeţile de sīnge,

              De sīngele celor ucişi şi prinşi,

              Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.»

 

43.         Neamuri, cīntaţi laudele poporului Lui!

              Căci Domnul răzbună sīngele robilor Săi,

              El Se răzbună īmpotriva protivnicilor Săi,

              Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.“

 

44.         Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cīntării acesteia īn faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.

45.         Dupăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea īnaintea īntregului Israel,

46.         le-a zis: „Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să īmplinească toate cuvintele legii acesteia.

 

47.         Căci nu este un lucru fără īnsemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele īn ţara pe care o veţi lua īn stăpīnire, dupăce veţi trece Iordanul.

 

 

Domnul vorbeşte lui Moise.

 

48.         Īn aceeaş zi, Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

 

49.         «Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo īn ţara Moabului, īn faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau īn stăpīnire copiilor lui Israel.

 

50.         Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui, şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,

 

51.         pentrucă aţi păcătuit īmpotriva Mea īn mijlocul copiilor lui Israel, līngă apele Meriba, la Cades, īn pustia Ţin, şi nu M'aţi sfinţit īn mijlocul copiilor lui Israel.

 

52.         Tu vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra īn ţara pe cre o dau copiilor lui Israel.»

 

 

Binecuvīntarea rostită de Moise.

 

33

 

1.           Iată binecuvīntarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvīntat pe copiii lui Israel, īnainte de moartea lui.

 

2.           El a zis: «Domnul a venit din Sinai,

              Şi a răsărit peste ei din Seir,

              A strălucit din muntele Paran,

              Şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii de sfinţi,

              Avīnd īn dreapta Lui focul legii.

 

3.           Da, El iubeşte popoarele;

              Toţi sfinţii sīnt īn mīna Ta.

              Ei au stătut la picioarele Tale,

              Au primit cuvintele Tale.

 

4.           Moise ne-a dat legea,

              Moştenirea adunării lui Iacov.

 

5.           El era īmpărat īn Israel,

              Cīnd se adunau căpeteniile poporului

              Şi seminţiile lui Israel.

 

6.           Trăiască Ruben şi să nu moară,

              Şi bărbaţii lui să fie mulţi la număr!»

7.           Iată ce a zis despre Iuda:

              «Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda,

              Şi adu-l la poporul lui.

              Puternice să-i fie mīnile,

              Şi să-i fii īn ajutor īmpotriva vrăjmaşilor lui!»

 

8.           Despre Levi a zis:

              «Tumim şi urim au fost īncredinţaţi bărbatului sfīnt,

              Pe care l-ai ispitit la Masa,

              Şi cu care Te-ai certat la apele Meriba.»

 

9.           Levi a zis despre tatăl său şi despre mama sa: «Nu i-am văzut!»

              Şi despre fraţii lui: «Nu vă cunosc!»

              Iar de copii n'a vrut să mai ştie.“

              Căci ei păzesc Cuvīntul Tău,

              Şi ţin legămīntul Tău;

 

10.         Ei īnvaţă pe Iacov poruncile Tale,

              Şi pe Israel legea Ta;

              Ei pun tămīie subt nările Tale,

              Şi ardere de tot pe altarul Tău.

 

11.         Binecuvintează tăria lui, Doamne!

              Primeşte lucrarea mīnilor lui!

              Frīnge şalele protivnicilor lui,

              Şi vrăjmaşii lui să nu se mai scoale!“

 

12.         Despre Beniamin a zis:

              „El este prea iubitul Domnului,

              El va locui la adăpost līngă Dīnsul.

              Domnul īl va ocroti totdeauna,

              Şi se va odihni īntre umerii Lui.“

13.         Despre Iosif a zis:

              „Ţara lui va primi dela Domnul, ca semn de binecuvīntare,

              Cel mai bun dar al cerului, roua,

              Cele mai bune ape cari sīnt jos,

 

14.         Cele mai bune roade ale soarelui,

              Cele mai bune roade ale fiecărei luni,

15.         Cele mai bune roduri din munţii cei vechi,

              Cele mai bune roade de pe dealurile cele vecinice,

 

16.         Cele mai bune roade ale pămīntului şi din tot ce cuprinde el.

              Bunăvoinţa Celui ce S'a arătat īn rug

              Să vină peste capul lui Iosif,

              Pe creştetul capului domnului fraţilor lui!

 

17.         El are frumuseţa īntīiului născut al taurului;

              Coarnele lui sīnt cum sīnt coarnele bivolului;

              Cu ele va īmpunge pe toate popoarele,

              Pīnă la marginile pămīntului:

              Ele sīnt zecile de mii ale lui Efraim,

              Ele sīnt miile lui Manase.“

 

18.         Despre Zabulon a zis:

              „Bucură-te, Zabuloane, de alergările tale,

              Şi tu, Isahar, de corturile tale!

 

19.         Ei vor chema popoarele pe munte;

              Acolo, vor aduce jertfe de dreptate,

              Căci vor suge bogăţia mării,

              Şi comorile ascunse īn nisip.“

 

20.         Despre Gad a zis:

              „Binecuvīntat să fie cine lărgeşte pe Gad:

              Gad se odihneşte ca un leu, şi sfīşie la braţe şi capete.

 

21.         El a ales cea dintīi parte a ţării,

              Căci acolo stă ascunsă moştenirea legiuitorului;

              El a mers cu fruntaşii poporului,

               A adus la īndeplinire dreptatea Domnului,

              Şi poruncile Lui faţă de Israel.“

 

22.         Despre Dan a zis:

              „Dan este un pui de leu,

              Care s'aruncă din Basan.“

 

23.         Despre Neftali a zis:

              „Neftali, sătul de bunăvoinţă,

              Şi copleşit cu binecuvīntări dela Domnul,

              Ia īn stăpīnire partea de apus şi miazăzi!“

 

24.         Despre Aşer a zis: „Binecuvīntat să fie Aşer īntre copiii lui Israel!

              Plăcut să fie fraţilor lui,

              Şi să-şi moaie piciorul īn untdelemn!

 

25.         Zăvoarele tale să fie de fer şi de aramă,

              Şi puterea ta să ţină cīt zilele tale!“

 

26.         Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel,

              El trece pe ceruri ca să-ţi vină īn ajutor,

              Trece cu măreţie pe nori.

 

27.         Dumnezeul cel vecinic este un loc de adăpost,

              Şi subt braţele Lui cele vecinice este un loc de scăpare.

              El a izgonit pe vrăjmaş dinaintea ta,

              Şi a zis: „Nimiceşte-l.“

 

28.         Israel este fără frică īn locuinţa lui,

              Isvorul lui Iacov este deoparte

              Īntr'o ţară plină de grīu şi de must,

              Şi cerul lui picură roua.

 

29.         Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine,

              Un popor mīntuit de Domnul,

              Scutul care īţi dă ajutor,

              Şi sabia care te face slăvit?

              Vrăjmaşii tăi vor face pe prietenii īnaintea ta,

              Şi tu vei călca peste īnălţimile lor.“

 

 

Moartea lui Moise.

 

34

 

1.           Moise s'a suit din cīmpia Moabului pe muntele Nebo, pe vīrful muntelui Pisga, īn faţa Ierihonului. Şi Domnul i-a arătat toată ţara: dela Galaad pīnă la Dan,

 

2.           tot ţinutul lui Neftali, ţara lui Efraim şi Manase, toată ţara lui Iuda pīnă la marea de apus,

 

3.           partea de miază-zi, īmprejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea finicilor, pīnă la Ţoar.

 

4.           Domnul i-a zis: „Aceasta este ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, zicīnd: «O voi da seminţei tale.» Ţi-am arătat ca s'o vezi cu ochii tăi; dar nu vei intra īn ea.“

 

5.           Moise, robul Domnului, a murit acolo, īn ţara Moabului, după porunca Domnului.

 

6.           Şi Domnul l-a īngropat īn vale, īn ţara Moabului, faţă īn faţă cu Bet-Peor. Nimeni nu i-a cunoscut mormīntul pīnă īn ziua de azi.

 

7.           Moise era īn vīrstă de o sută douăzeci de ani cīnd a murit; vederea nu-i slăbise, şi puterea nu-i trecuse.

 

8.           Copiii lui Israel au plīns pe Moise treizeci de zile, īn cīmpia Moabului; şi zilele acelea de plīns şi de jale pentru Moise s'au sfīrşit.

 

9.           Iosua, fiul lui Nun, era plin de duhul īnţelepciunii, căci Moise īşi pusese mīnile peste el. Copiii lui Israel au ascultat de el, şi au făcut potrivit cu poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul.

 

10.         Īn Israel nu s'a mai ridicat prooroc ca Moise, pe care Domnul să-l fi cunoscut faţă īn faţă.

 

11.         Niciunul nu poate fi pus alături de el, īn ce priveşte toate semnele şi minunile pe cari a trimes Dumnezeu să le facă īn ţara Egiptului īmpotriva lui Faraon, īmpotriva supuşilor lui şi īmpotriva īntregei ţări,

 

12.         şi īn ce priveşte toate semnele īnfricoşătoare pe cari le-a făcut Moise cu mīnă tare īnaintea īntregului Israel.