[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

RUT

 

(Ro. 9.25, 26 Fap.10.35. Ro.4.7. 1 Tim 5.4,14. Ps. 113.5-9.)

 

Naomi.

 

1

 

1.           Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete īn ţară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevastă-sa şi cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme īn ţara Moabului.

2.           Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion: erau Efratiţi, din Betleemul lui Iuda. Ajungīnd īn ţara Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo.

3.           Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei.

4.           Ei şi-au luat neveste Moabite. Una se numea Orpa, şi cealaltă Rut, şi au locuit acolo aproape zece ani.

5.           Mahlon şi Chilion au murit şi ei amīndoi, şi Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără bărbat.

 

Rut se ţine de Naomi.

 

6.           Apoi s'a sculat, ea şi nurorile ei, ca să se īntoarcă īn ţara ei din ţara Moabului, căci aflase īn ţara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său şi-i dăduse pīne.

7.           Ea a ieşit din locul īn care locuia īnsoţită de cele două nurori ale ei, şi a pornit ca să se īntoarcă īn ţara lui Iuda.

8.           Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: „Duceţi-vă şi īntoarceţi-vă fiecare la casa mamei ei! Domnul să Se īndure de voi, cum v'aţi īndurat şi voi de cei ce au murit şi de mine!

9.           Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă fiecare īn casa unui bărbat!“ Şi le-a sărutat. Ele au ridicat glasul, şi au plīns;

10.         şi i-au zis: „Nu; noi vom merge cu tine la poporul tău.“

11.         Naomi a zis: „Īntoarceţi-vă, fiicele mele! Pentruce să veniţi voi cu mine? Mai am eu oare fii īn pīntecele meu, ca să poată fi bărbaţii voştri?

12.         Īntoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sīnt prea bătrīnă ca să mă mărit din nou. Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde; chiar dacă īn noaptea aceasta aş fi cu un bărbat, şi aş naşte fii,

13.         aţi mai aştepta voi pīnă să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sīnt mult mai amărītă decīt voi,pentrucă mīna Domnului s'a īntins īmpotriva mea.“

14.         Şi ele au ridicat glasul, şi iarăş au plīns. Orpa a sărutat pe soacră-sa şi a plecat, dar Rut s'a ţinut de ea.

15.         Naomi a zis către Rut: „Iată, cumnată-ta s'a īntors la poporul ei şi la dumnezeii ei; īntoarce-te şi tu după cumnată-ta.“

16.         Rut a răspuns: „Nu sta de mine să te las, şi să mă īntorc dela tine! Īncotro vei merge tu voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu, şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;

17.         unde vei muri tu, voi muri şi eu, şi voi fi īngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine de cīt moartea!“

18.         Naomi, văzīnd-o hotărītă să meargă cu ea, n'a mai stăruit.

19.         Au călătorit īmpreună pīnă ce au ajuns la Betleem. Şi cīnd au intrat īn Betleem, toată cetatea s'a pus īn mişcare din pricina lor şi femeile ziceau: „Naomi (Plăcută) este aceasta?“

20.         Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceţi Naomi; ziceţi-mi Mara (Amărăciune), căci cel Atotputernic m'a umplut de amărăciune.

21.         La plecare eram īn belşug, şi acum Domnul mă aduce īnapoi cu mīnile goale. De ce să-mi mai ziceţi Naomi, cīnd Domnul S'a rostit īmpotriva mea, şi Cel Atotputernic m'a īntristat?“

22.         Astfel s'au īntors din ţara Moabului Naomi şi noru-sa Rut, Moabita. Au ajuns la Betleem la īnceputul seceratului orzurilor.

 

Rut. Boaz.

 

2

 

1.           Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.

2.           Rut, Moabita, a zis către Naomi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strīng spice de pe cīmpul aceluia īnaintea căruia voi căpăta trecere.“ Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea.“

3.           Ea s'a dus īntr'un ogor să strīngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a īntīmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

4.           Şi iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor: „Domnul să fie cu voi!“ Ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvinteze!“

5.           Şi Boaz a zis slujitorului īnsărcinat cu privegherea secerătorilor: „A cui este tīnăra aceasta?“

6.           Slujitorul īnsărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: „Este o tīnără Moabită, care s'a īntors cu Naomi din ţara Moabului.

7.           Ea a zis: «Dă-mi voie să strīng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.» Şi de azi dimineaţă, decīnd a venit, a stat īn picioare pīnă acum, şi nu s'a odihnit decīt o clipă īn casă“.

8.           Boaz a zis către Rut: „Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice īn alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămīi cu slujnicele mele.

9.           Uită-te unde vor secera pe cīmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cīnd īţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile.“

10.         Atunci ea s'a aruncat cu faţa la pămīnt, şi i-a zis: „Cum am căpătat eu trecere īnaintea ta, ca să te īngrijeşti de mine, o străină?“

11.         Boaz i-a răspuns: „Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara īn care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoşteai mai īnainte.

12.         Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!“

13.         Şi ea a zis: „O! să capăt trecere īnaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mīngīiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sīnt nici măcar ca una din slujnicele tale.“

14.         La vremea prīnzului, Boaz a zis către Rut: „Apropie-te, mănīncă pīne, şi moaie-ţi bucata īn oţet.“ Ea a şezut līngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mīncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strīns.

15.         Apoi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsaţi-o să culeagă spice şi īntre snopi, şi să n'o opriţi;

16.         şi chiar voi să-i scoateţi din snopi cīteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o īnfruntaţi.“

17.         Ea a cules spice de pe cīmp pīnă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

18.         A luat-o şi a intrat īn cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prīnz şi i le-a dat.

19.         Soacră-sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvīntat să fie celce s'a īngrijit de tine!“ Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi“, a zis ea, „se numeşte Boaz.“

20.         Naomi a zis nurorei sale: „Să fie binecuīntat de Domnul, care este plin de īndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. «Omul acesta este rudă cu noi», i-a mai spus Naomi, «este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră.“

21.         Rut, Moabita, a adăugat: „El mi-a mai zis:“ „Rămīi cu slugile mele, pīnă vor isprăvi de secerat.“

22.         Şi Naomi a zis către noru-sa Rut: „Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te īntīlnească cineva īn alt ogor“.

23.         Ea s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pīnă la sfīrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grīului. Şi locuia cu soacră-sa.

 

Rut ascultă de sfatul soacrei ei.

 

3

 

1.           Soacră-sa Naomi i-a zis: „Fiica mea, aş vrea să-ţi dau un loc de odihnă, ca să fii fericită.

2.           Şi acum Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vīnture la noapte orzurile īn arie.

3.           Spală-te şi unge-te, apoi īmbracă-te cu hainele tale, şi pogoară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, pīnă va isprăvi de mīncat şi de băut.

4.           Şi cīnd se va duce să se culce, īnseamnă-ţi locul unde se culcă. Apoi du-te, descopere-i picioarele, şi culcă-te. Şi el īnsuş īţi va spune ce să faci.“

5.           Ea i-a răspuns: „Voi face tot ce ai spus.“

6.           Rut s'a pogorīt la arie, şi a făcut tot ce poruncise soacră-sa.

7.           Boaz a mīncat şi a băut, şi inima-i era veselă. S'a dus şi s'a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci īncet de tot, i-a descoperit picioarele, şi s'a culcat.

8.           La miezul nopţii, omul s'a speriat; s'a plecat, şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui.

9.           El a zis: „Cine eşti tu?“ Ea răspuns: „Eu sīnt Rut, slujnica ta; īntinde-ţi poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare.“

10.         Şi el a zis: „Fii binecuvīntată de Domnul, fiică! Această faptă de pe urmă mărturiseşte şi mai mult pentru tine decīt cea dintīi, că n'ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi.

11.         Acum, fiică, nu te teme, īţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie cinstită.

12.         Este adevărat că am drept de răscumpărare, dar este o altă rudă mai aproape decīt mine.

13.         Rămīi īn noaptea aceasta aici. Şi mīne, dacă vrea să te răscumpere, bine, să te răscumpere; dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu este Domnul! Culcă-te aici pīnă dimineaţă.“

14.         Ea a rămas culcată la picioarele lui pīnă dimineaţă, şi s'a sculat mai īnainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Boaz a zis: „Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie īn arie!“

15.         Şi a adăugat: „Adu mantaua de pe tine, şi ţine-o.“ Ea a ţinut-o, şi el a măsurat şase măsuri de orz, şi le-a pus pe ea. Apoi a intrat īn cetate.

16.         Rut s'a īntors la soacră-sa, şi Naomi, a zis: „Tu eşti, fiica mea?“ Rut i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela.

17.         Ea a zis: „Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, zicīnd: «Să nu te īntorci cu mīnile goale la soacră-ta.“

18.         Şi Naomi a zis: „Fii liniştită, fiica mea, pīnă vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă pīnă nu va sfīrşi lucrul chiar astăzi.“

 

Căsătoria lui Boaz cu Rut.

 

4

 

1.           Boaz s'a suit la poarta cetăţii, şi s'a oprit acolo. Şi iată că cel ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i-a zis: „Hei, cutare, apropie-te, stai aici.“ Şi el s'a apropiat, şi s'a oprit.

2.           Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrīnii cetăţii, şi a zis: „Şedeţi aici.“ Şi ei au şezut jos.

3.           Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: „Naomi, īntorcīndu-se din ţara Moabului, a vīndut bucata de pămīnt care era a fratelui nostru Elimelec.

4.           Am crezut de datoria mea să te īnştiinţez despre aceasta, şi să-ţi spun: «Cumpără-o, īn faţa locuitorilor şi īn faţa bătrīnilor poporului meu. Dacă vrei s'o răscumperi, răscumpără-o; dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni īnaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine eu am dreptul acesta.“ Şi el a răspuns: „O voi răscumpăr

5.           Boaz a zis: „Īn ziua īn care vei cumpăra ţarina din mīna Naomei, o vei cumpăra īn acelaş timp şi dela Rut, Moabita, nevasta celui mort, ca să ridici numele mortului īn moştenirea lui.“

6.           Şi cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: „Nu pot s'o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s'o răscumpăr.“

7.           Odinioară īn Israel, pentru īntărirea unei răscumpărări sau unui schimb, omul īşi scotea īncălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie īn Israel.

8.           Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz: „Cumpără-o pe socoteala ta!“ Şi şi-a scos īncălţămintea.

9.           Atunci Boaz a zis bătrīnilor şi īntregului popor: „Voi sīnteţi martori azi că am cumpărat din mīna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon,

10.         şi că mi-am cumpărat deasemenea de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului īn moştenirea lui, şi pentru ca numele mortului să nu fie şters dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sīnteţi martori azi despre aceasta!“

11.         Tot poporul care era la poartă şi bătrīnii au zis: „Sīntem martori! Domnul să facă pe femeia care intră īn casa ta ca Rahela şi ca Lea, cari amīndouă au zidit casa lui Israel! Arată-ţi puterea īn Efrata, şi fă-ţi un nume īn Betleem!

12.         Sămīnţa pe care ţi-o va da Domnul, prin această tīnără femeie, să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care s'a născut lui Iuda din Tamar!“

 

Naşterea lui Obed, strămoşul lui David.

 

13.         Boaz a luat pe Rut, care i-a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul a făcut-o să zămislească, şi ea a născut un fiu.

14.         Femeile au zis Naomei: „Binecuvīntat să fie Domnul, care nu te-a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare, şi al cărui nume va fi lăudat īn Israel!

15.         Copilul acesta īţi va īnviora sufletul, şi va fi sprijinul bătrīneţelor tale; căci l-a născut noru-ta, care te iubeşte, şi care face pentru tine mai mult decīt şapte fii.“

16.         Naomi a luat copilul, l-a ţinut īn braţe, şi a văzut de el.

17.         Vecinele i-au pus nume, zicīnd: „Un fiu s'a născut Naomei!“ Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.

 

Sămīnţa lui Pereţ.

 

18.         Iată sămīnţa lui Pereţ. Pereţ a fost tatăl lui Heţron;

19.         Heţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab;

20.         Aminadab a fost tatăl lui Nahşon: Nahşon a fost tatăl lui Salmon;

21.         Salmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed;

22.         Obed a fost tatăl lui Isai; şi Isai a fost tatăl lui David.