[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

CARTEA ĪNTĪIA A ĪMPĂRAŢILOR

SAU A TREIA A ĪMPĂRAŢILOR

 

(Aşa se numeşte īn Septuaginta.)

 

(Deut.32. 15-18. Osea 10.1;4.15)

 

DOMNIA LUI SOLOMON

 

(Capitolele 1-11. 2 Cronici 1-9. 2 Samuel 7.12-15. Ps.89.)

 

Bătrīneţa lui David.

 

1

 

1.           Īmpăratul David era bătrīn, īnaintat īn vīrstă; īl acopereau cu haine, şi nu se putea īncălzi.

2.           Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru domnul īmpăratul o fată fecioară; ea să stea īnaintea īmpăratului, să-l īngrijească, şi să se culce la sīnul tău; şi domnul meu īmpăratul se va īncălzi.“

3.           Au căutat īn tot ţinutul lui Israel o fată tīnără şi frumoasă, şi au găsit pe Abişag, Sunamita, pe care au adus-o la īmpărat.

 

4.           Această fată era foarte frumoasă. Ea a īngrijit pe īmpărat, şi i-a slujit; dar īmpăratul nu s'a īmpreunat cu ea.

 

Adonia vrea să ia scaunul de domnie.

 

5.           Adonia, fiul Haghitei, s'a sumeţit pīnă acolo īn cīt a zis: „Eu voi fi īmpărat!“ Şi şi-a pregătit care şi călăreţi, şi cincizeci de oameni cari alergau īnaintea lui.

 

6.           Tatăl său nu-l mustrase niciodată īn viaţa lui, zicīnd: „Pentru ce faci aşa?“ Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, şi se născuse după Absalom.

 

7.           El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar: şi aceştia au trecut de partea lui.

 

8.           Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David, n'au fost cu Adonia.

 

9.           Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, līngă piatra lui Zohelet, care este, līngă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii īmpăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba īmpăratului.

10.         Dar n'a poftit pe proorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

 

Bat-Şeba la David.

 

11.         Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon: „N'ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s'a făcut īmpărat, fără să ştie domnul nostru David?

 

12.         Vino dar acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

13.         Du-te, intră la īmpăratul David, şi spune-i: «Īmpărate, domnul meu, n'ai jurat tu roabei tale, zicīnd: «Fiul tău Solomon va īmpărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?» «Pentruce dar īmpărăteşte Adonia?»

 

14.         Şi īn timp ce tu vei vorbi cu īmpăratul, eu īnsumi voi intra după tine, şi-ţi voi īntări cuvintele.“

15.         Bat-Şeba s'a dus īn odaia īmpăratului. El era foarte bătrīn; şi Abişag, Sunamita, īi slujea.

16.         Bat-Şeba s'a plecat şi s'a īnchinat īnaintea īmpăratului. Şi īmpăratul a zis: „Ce vrei?“

17.         Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicīnd: «Solomon, fiul tău, va īmpăraţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie.»

 

18.         Şi acum iată că Adonia īmpărăţeşte! Şi tu nu ştii, īmpărate, domnul meu!

19.         El a junghiat boi, viţei graşi şi oi īn mare număr; şi a poftit pe toţi fiii īmpăratului, pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit.

 

20.         Īmpărate, domnul meu, tot Israelul are ochii īndreptaţi spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de domnie al īmpăratului, domnului meu, după el.

21.         Şi cīnd īmpăratul, domnul meu, va fi culcat īmpreună cu părinţii săi, se va īntīmpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.“

 

22.         Pe cīnd īncă vorbea ea cu īmpăratul, iată că a sosit proorocul Natan.

23.         Au dat de ştire īmpăratului, şi au zis: „Iată că a venit proorocul Natan!“ El a intrat īnaintea īmpăratului, şi s'a īnchinat īnaintea īmpăratului cu faţa pīnă la pămīnt.

24.         Şi Natan a zis: „Īmpărate, domnul meu, oare tu ai zis: «Adonia va īmpărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?»

25.         Căci el s'a pogorīt astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, īn mare număr; şi a poftit pe toţii fiii īmpăratului, pe căpeteniile oştirii, şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănīncă şi beau īnaintea lui, şi zic: «Trăiască īmpăratul Adonia!»

 

26.         Dar nu m'a poftit nici pe mine, care sīnt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.

27.         Oare din porunca domnului meu, īmpăratul, are loc lucrul acesta, şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al īmpăratului, domnului meu, după el?“

28.         Īmpăratul David a răspuns: „Chemaţi-mi pe Bat-Şeba.“ Ea a intrat, şi s'a īnfăţişat īnaintea īmpăratului.

29.         Şi īmpăratul a jurat, şi a zis: „Viu este Domnul, care m'a izbăvit din toate necazurile,

 

30.         că, aşa cum am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicīnd: «Fiul tău Solomon va īmpărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie īn locul meu,» - aşa voi face azi.“

 

31.         Bat-Şeba s'a plecat cu faţa la pămīnt, şi s'a īnchinat īnaintea īmpăratului. Şi a zis: „Trăiască pe vecie domnul meu, īmpăratul David“!

 

 

Solomon īmpărat.

 

32.         Īmpăratul David a zis: „Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.“

              Ei au intrat şi s'au īnfăţişat īnaintea īmpăratului.

33.         Şi īmpăratul le-a zis: „Luaţi cu voi pe slujitorii stăpīnului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catīrul meu, şi pogorīţi-l la Ghihon.

 

34.         Acolo, preotul Ţadoc şi proorocul Natan să-l ungă īmpărat peste Israel. Să sunaţi din trīmbiţă, şi să ziceţi: «Trăiască īmpăratul Solomon!»

 

35.         Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie, şi să īmpărăţească īn locul meu. Căci porunca mea, este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda“.

36.         Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns īmpăratului: „Amin! Aşa să vrea Domnul, Dumnezeul domnului meu, īmpăratul:

37.         Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, īmpăratul, ca să-şi īnalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al domnului meu, īmpăratul David!“

 

38.         Atunci preotul Ţadoc s'a pogorīt īmpreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiţii şi Peletiţii; au pus pe Solomon călare pe cătīrul īmpăratului David, şi l-au dus la Ghihon.

 

39.         Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, şi a uns pe Solomon. Au sunat din trīmbiţă, şi tot poporul a zis: „Trăiască īmpăratul Solomon!“

 

40.         Tot poporul s'a suit după el, şi poporul cīnta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămīntul de strigătele lor.

 

Adonia aude.

 

41.         Zvonul acesta a ajuns pīnă la Adonia şi la toţi cei poftiţi cari erau cu el, tocmai īn clipa cīnd sfīrşeau de mīncat. Ioab, auzind sunetul trīmbiţei, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?“

42.         Pe cīnd vorbea el īncă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis: „Apropie-te, că eşti un om viteaz, şi aduci veşti bune.“

 

43.         „Da“, a răspuns Ionatan lui Adonia, „domnul nostru īmpăratul David a făcut īmpărat pe Solomon.

44.         A trimes cu el pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Cheretiţi şi Peletiţi, şi l-au pus călare pe catīrul īmpăratului.

45.         Preotul Ţadoc şi proorocul Natan l-au uns īmpărat la Ghihon. De acolo s'au suit veselindu-se, şi cetatea a fost pusă īn mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.

46.         Solomon s'a şi aşezat pe saunul de domnie al īmpăratului.

 

47.         Şi slujitorii īmpăratului au venit să binecuvinteze pe domnul nostru īmpăratul David, zicīnd: «Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decīt numele tău, şi el să-şi īnalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul tău de domnie!“ Şi īmpăratul s'a īnchinat pe patul său.

 

48.         Iată ce a zis şi īmpăratul: „Binecuvīntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie, şi mi-a īngăduit să-l văd!“

 

49.         Toţi cei poftiţi de Adonia s'au umplut de spaimă; s'au sculat şi au plecat care īncotro.

50.         Adonia s'a temut de Solomon; s'a sculat şi el, a plecat, şi s'a apucat de coarnele altarului.

 

51.         Au venit şi au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de īmpăratul Solomon, şi s'a apucat de coarnele altarului, zicīnd: «Să-mi jure īmpăratul Solomon azi că nu va omorī pe robul său cu sabia!“

52.         Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu-i va cădea la pămīnt; dar dacă se va găsi răutate īn el, va muri.“

 

53.         Şi īmpăratul Solomon a trimes nişte oameni, cari l-au pogorīt de pe altar. El a venit şi s'a īnchinat īnaintea īmpăratului Solomon, şi Solomon i-a zis: „Du-te acasă.“

 

Īnvăţăturile date lui Solomon la moarte.

 

2

 

1.           David se apropia de clipa morţii, şi a dat īndrumări fiului său Solomon, zicīnd:

 

2.           „Eu plec pe calea pe care merge toată lumea. Īntăreşte-te, şi fii om!

 

3.           Păzeşte poruncile Domnului, Dumnezeului tău, umblīnd īn căile Lui, şi păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărīrile Lui şi īnvăţăturile Lui, după cum este scris īn legea lui Moise, ca să izbuteşti īn tot ce vei face şi ori īncotro te vei īntoarce,

 

4.           şi pentruca Domnul să īmplinească următoarele cuvinte pe cari le-a rostit pentru mine: «Dacă fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblīnd cu credincioşie īnaintea Mea, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.»

 

5.           Ştii ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, ce a făcut celor două căpetenii ale oştirii lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorīt; a vărsat īn timp de pace sīnge de război, şi a pus sīngele de război pe cingătoarea cu care era īncins la mijloc şi pe īncălţămintea din picioare.

 

6.           Fă după īnţelepciunea ta, şi să nu laşi ca perii lui cei albi să se pogoare īn pace īn locuinţa morţilor.

 

7.           Să te porţi cu bunăvoinţă cu fiii lui Barzilai, Galaaditul, şi ei să mănīnce la masă cu tine; căci tot aşa s'au purtat şi ei cu mine, ieşindu-mi īnainte, cīnd fugeam de fratele tău Absalom.

 

8.           Iată că ai līngă tine pe Şimei, fiul lui Ghera, Beniamitul, din Bahurim. El a rostit īmpotriva mea mari blesteme īn ziua cīnd mă duceam la Mahanaim. Dar s'a pogorīt īnaintea mea la Iordan, şi i-am jurat pe Domnul, zicīnd: «Nu te voi omorī cu sabia.»

 

9.           Acum, tu să nu-l laşi nepedepsit; căci eşti un om īnţelept, şi ştii cum trebuie să te porţi cu el. Să-i pogori perii albi īnsīngeraţi īn locuinţa morţilor.“

 

10.         David a adormit cu părinţii lui, şi a fost īngropat īn cetatea lui David.

 

11.         Vremea cīt a īmpărăţit David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a īmpărăţit şapte ani, iar la Ierusalim a īmpărăţit treizeci şi trei de ani.

 

12.         Solomon a şezut pe scaunul de domnie al tatălui său David, şi īmpărăţia lui s'a īntărit foarte mult.

 

 

Solomon omoară pe Adonia.

 

13.         Adonia, fiul Haghitei, s'a dus la Bat-Şeba, mama lui Solomon. Ea i-a zis: „Vii cu gīnduri pacinice?“ El a răspuns: „Da.“

 

14.         Şi a adăugat: „Am să-ţi spun o vorbă.“ Ea a zis:„Vorbeşte!“

15.         Şi el a zis: „Ştii că īmpărăţia era a mea, şi că tot Israelul īşi īndrepta privirile spre mine ca să fiu īmpărat. Dar īmpăraţia s'a īntors, şi a căzut fratelui meu, pentrucă Domnul i-a dat-o.

 

16.         Acum īţi cer un lucru: nu-ţi īntoarce faţa!“ Ea i-a răspuns: „Vorbeşte!“

17.         Şi el a zis: „Spune, te rog, īmpăratului Solomon - căci nu se poate să nu te asculte - să-mi dea de nevastă pe Abişag, Sunamita.“

 

18.         Bat-Şeba a zis: „Bine! voi vorbi īmpăratului pentru tine.“

19.         Bat-Şeba s'a dus la īmpăratul Solomon, să-i vorbească pentru Adonia. Īmpăratul s'a sculat s'o īntīmpine, s'a īnchinat īnaintea ei, şi a şezut pe scaunul său de domnie. Au pus un scaun pentru mama īmpăratului, şi ea a şezut la dreapta lui.

 

20.         Apoi a zis: „Am să-ţi fac o mică rugăminte: să mă asculţi!“ Şi īmpăratul i-a zis: „Cere, mamă, căci te voi asculta.“

21.         Ea a zis: „Abişag, Sunamita, să fie dată de nevastă fratelui tău Adonia.“

22.         Īmpăratul Solomon a răspuns mamei sale: „Pentruce ceri numai pe Abişag, Sunamita, pentru Adonia? Cere şi īmpărăţia pentru el - căci este fratele meu mai mare decīt mine - pentru el, pentru preotul Abiatar, şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei.“

 

23.         Atunci īmpăratul a jurat pe Domnul, zicīnd: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu-l vor costa viaţa pe Adonia cuvintele acestea!

 

24.         Acum, viu este Domnul, care m'a īntărit şi m'a suit pe scaunul de domnie al tatălui meu David, şi care mi-a făcut o casă, după făgăduinţa Lui, că astăzi va muri Adonia!“

 

25.         Şi īmpăratul Solomon a trimes pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit; şi Adonia a murit.

 

Abiatar scos din slujbă.

 

26.         Īmpăratul a zis apoi preotului Abiatar: „Du-te la Anatot la moşiile tale, căci eşti vrednic de moarte; dar nu te voi omorī azi, pentrucă ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu īnaintea tatălui meu David, şi pentru că ai luat parte la toate suferinţele tatălui meu.

 

27.         Astfel Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, ca să īmplinească cuvīntul rostit de Domnul asupra casei lui Eli īn Silo.

 

 

Omorīrea lui Ioab.

 

28.         Vestea aceasta a ajuns pīnă la Ioab, care luase partea lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Şi Ioab a fugit la cortul Domnului, şi s'a apucat de coarnele altarului.

 

29.         Au dat de ştire īmpăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului, şi că este la altar. Şi Solomon a trimes pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicīndu-i: „Du-te şi loveşte-l!“

30.         Benaia a ajuns la cortului Domnului, şi a zis lui Ioab: „Ieşi! căci aşa porunceşte īmpăratul.“

              Dar el a răspuns: „Nu! vreau să mor aici.“ Benaia a spus lucrul acesta īmpăratului, zicīnd: „Aşa a vorbit Ioab, şi aşa mi-a răspuns“.

31.         Īmpăratul a zis lui Benaia: „Fă cum a zis, loveşte-l, şi īngroapă-l; şi ia astfel de peste mine şi de peste casa tatălui meu sīngele pe care l-a vărsat Ioab fără temei.

 

32.         Domnul va face ca sīngele lui să cadă asupra capului lui, pentrucă a lovit pe doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni decīt el, şi i-a ucis cu sabia, fără să fi ştiut tatăl meu David: pe Abner, fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Israel, şi pe Amasa, fiul lui Ieter, căpetenia oştirii lui Iuda.

 

33.         Sīngele lor să cadă peste capul lui Ioab şi peste capul urmaşilor lui pentru totdeauna; dar David, sămīnţa lui, casa lui şi scaunul lui de domnie, să aibă parte de pace pe vecie din partea Domnului.“

 

34.         Benaia, fiul lui Iehoiada, s'a suit, a lovit pe Ioab, şi l-a omorīt. El a fost īngropat īn casa lui, īn pustie.

35.         Īmpăratul a pus īn fruntea oştirii pe Benaia, fiul lui Iehoiada, īn locul lui Ioab, iar īn locul lui Abiatar a pus pe preotul Ţadoc.

 

 

Omorīrea lui Şimei.

 

36.         Īmpăratul a chemat pe Şimei, şi i-a zis: „Zideşte-ţi o casă la Ierusalim: să locuieşti īn ea, şi să nu ieşi din ea ca să te duci īntr'o parte sau alta.

 

37.         Să ştii bine că īn ziua cīnd vei ieşi şi vei trece pīrīul Chedron, vei muri. Atunci sīngele tău va cădea asupra capului tău.

 

38.         Şimei a răspuns īmpăratului: „Bine! robul tău va face cum spune domnul meu, īmpăratul.“ Şi Şimei a locuit multă vreme la Ierusalim.

39.         După trei ani, s'a īntīmplat că doi slujitori ai lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, īmpăratul Gatului. Au dat de ştire lui Şimei, zicīnd: „Iată că slujitorii tăi sīnt la Gat.“

 

40.         Şimei s'a sculat, a pus şaua pe măgar, şi s'a dus la Gat la Achiş, să-şi caute slujitorii. Şimei s'a dus, şi şi-a adus īnapoi slujitorii din Gat.

41.         Au dat de veste lui Solomon că Şimei a plecat din Ierusalim la Gat, şi că s'a īntors.

42.         Īmpăratul a chemat pe Şimei, şi i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul, şi nu ţi-am spus eu hotărīt: «Să ştii că vei muri īn ziua cīnd vei ieşi să te duci īntr'o parte sau alta?» Şi nu mi-ai răspuns tu: «Bine! am īnţeles?»

43.         Pentru ce atunci n'ai ascultat de jurămīntul Domnului şi de porunca pe care ţi-o dădusem?“

44.         Şi īmpăratul a zis lui Şimei: „Ştii īnlăuntrul inimii tale tot răul pe care l-ai făcut tatălui meu David; Domnul a īntors răutatea ta asupra capului tău.

 

45.         Dar īmpăratul Solomon va fi binecuvīntat, şi scaunul de domnie al lui David va fi īntărit pe vecie īnaintea Domnului.“

 

46.         Şi īmpăratul a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, care a ieşit şi a lovit pe Şimei; şi Şimei a murit.

              Astfel, īmpărăţia s'a īntărit īn mīnile lui Solomon.

 

 

Căsătoria lui Solomon. - Visul lui.

 

3

 

1.           Solomon s'a īncuscrit cu Faraon, īmpăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon, şi a adus-o īn cetatea lui David, pīnă şi-a isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului, şi zidul dimprejurul Ierusalimului.

 

2.           Poporul nu aducea jertfe decīt pe īnălţimi, căci pīnă pe vremea aceasta nu se zidise īncă o casă īn Numele Domnului.

 

3.           Solomon iubea pe Domnul, şi se ţinea de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe şi tămīie pe īnălţimi.

 

4.           Īmpăratul s'a dus la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci era cea mai īnsemnată īnălţime. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe altar.

 

5.           La Gabaon, Domnul S'a arătat īn vis lui Solomon noaptea, şi Dumnezeu i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau.“

 

6.           Solomon a răspuns: „Tu ai arătat o mare bunăvoinţă faţă de robul Tău David, tatăl meu, pentrucă umbla īnaintea Ta īn credincioşie, īn dreptate şi īn curăţie de inimă faţă de Tine; i-ai păstrat această mare bună voinţă, şi i-ai dat un fiu, care şade pe scaunul lui de domnie, cum se vede astăzi.

 

7.           Acum Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să īmpărăţească īn locul tatălui meu David; şi eu nu sīnt decīt un tīnăr, nu sīnt īncercat.

 

8.           Robul Tău este īn mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici numărat, din pricina mulţimii lui.

 

9.           Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta aşa de mare la număr!“

 

10.         Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului.

11.         Şi Dumnezeu a zis: „Fiindcă lucrul acesta īl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate,

 

12.         voi face după cuvīntul tău. Īţi voi da o inimă īnţeleaptă şi pricepută, aşa cum n'a fost nimeni īnaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine.

 

13.         Mai mult, īţi voi da şi ce n'ai cerut: bogăţii şi slavă, aşa īncīt īn tot timpul vieţii tale nu va fi niciun īmpărat ca tine.

 

14.         Şi dacă vei umbla īn căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl tău, īţi voi lungi zilele.“

 

15.         Solomon s'a deşteptat. Acesta a fost visul. Solomon s'a īntors la Ierusalim, şi s'a īnfăţişat īnaintea chivotului legămīntului Domnului. A adus arderi de tot şi jertfe de mulţămire, şi a dat un ospăţ tuturor slujitorilor lui.

 

 

Judecata lui Solomon.

 

16.         Atunci au venit două femei curve la īmpărat, şi s'au īnfăţişat īnaintea lui.

 

17.         Una din femei a zis: „Rogu-mă, domnul meu, eu şi femeia aceasta locuiam īn aceeaş casă, şi am născut līngă ea īn casă.

18.         După trei zile, femeia aceasta a născut şi ea. Locuiam īmpreună, niciun străin nu era cu noi īn casă, nu eram decīt noi amīndouă.

19.         Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentrucă se culcase peste el.

20.         Ea s'a sculat pela mijlocul nopţii, a luat pe fiul meu de līngă mine, pe cīnd dormea roaba ta, şi l-a culcat la sīnul ei: iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la sīnul meu.

21.         Dimineaţa, m'am sculat să dau ţīţă copilului; şi iată că era mort. M'am uitat cu luare-aminte la el dimineaţa; şi iată că nu era fiul meu, pe care-l născusem.“

22.         Cealaltă femeie a zis: „Ba nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău cel mort.“ Dar cea dintīi a răspuns: „Ba nicidecum! fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.“ Aşa au vorbit ele īnaintea īmpăratului.

23.         Īmpăratul a zis: „Una zice: «Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort.» Şi cealaltă zice: «Ba nicidecum! fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.“

24.         Apoi a adăugat: „Aduceţi-mi o sabie.“ Au adus o sabie īnaintea īmpăratului.

25.         Şi īmpăratul a zis: „Tăiaţi īn două copilul cel viu, şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte.“

26.         Atunci femeia al cărei copil era viu, a simţit că i se rupe inima pentru copil, şi a zis īmpăratului: „Ah! domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu, şi nu-l omorī!“ Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu nici al tău; tăiaţi-l!“

 

27.         Şi īmpăratul, luīnd cuvīntul, a zis: „Daţi celei dintīi copilul cel viu, şi nu-l omorīţi. Ea este mama lui.“

28.         Tot Israelul a auzit de hotărīrea pe care o rostise īmpăratul. Şi s'au temut de īmpărat, căci au văzut că īnţelepciunea lui Dumnezeu era īn el, povăţuindu-l īn judecăţile lui.

 

 

Slujbaşii cei mai īnalţi ai lui Solomon.

 

4

 

1.           Īmpăratul Solomon era īmpărat peste tot Israelul.

2.           Iată căpeteniile pe cari le avea īn slujba lui: Azaria, fiul preotului Ţadoc,

3.           Elihoref şi Ahia, fiii lui Şişa, erau logofeţi; Iosafat, fiul lui Ahilud, era scriitor;

 

4.           Benala, fiul lui Iehoiada, era peste oştire; Ţadoc şi Abiatar erau preoţi.

 

5.           Azaria, fiul lui Natan, era mai mare peste īngrijitori. Zabud, fiul lui Natan era slujbaş de stat, cirac al īmpăratului;

 

6.           Ahişar era mai mare peste casa īmpăratului; şi Adoniram, fiul lui Abda, era mai mare peste dări.

 

 

Numele celor doisprezece īngrijitori.

 

7.           Solomon avea doisprezece īngrijitori peste tot Israelul. Ei īngrijeau de hrana īmpăratului şi a casei lui, fiecare timp de o lună din an.

8.           Iată-le numele:

              Fiul lui Hur, īn muntele lui Efraim.

9.           Fiul lui Decher, la Macaţ, la Saalbim, la Bet-Şemeş, la Elon şi la Bet-Hanan.

10.         Fiul lui Hesed, la Arubot; el avea Soco şi toată ţara Hefer.

11.         Fiul lui Abinadab avea tot ţinutul Dorului. Tafat, fata lui Solomon, era nevasta lui.

12.         Baana, fiul lui Ahilud, avea Taanac şi Meghido, şi tot Bet-Şeanul de līngă Ţartan subt Izreel, dela Bet-Şean pīnă la Abel-Mehola, pīnă dincolo de Iocmeam.

13.         Fiul lui Gheber, la Ramot din Galaad; el avea tīrgurile lui Iair, fiul lui Manase, īn Galaad; mai avea şi ţinutul Argob īn Basan, şasezeci cetăţi mari cu ziduri şi zăvoare de aramă.

 

14.         Ahinadab, fiul lui Ido, la Mahanaim.

15.         Ahimaaţ, īn Neftali. El luase de nevastă pe Basmat, fata lui Solomon.

16.         Baana, fiul lui Huşai, īn Aşer şi la Bealot.

17.         Iosafat, fiul lui Paruah, īn Isahar.

18.         Şimei, fiul lui Ela, īn Beniamin.

19.         Gheber, fiul lui Uri, īn ţara Galaadului; el avea ţinutul lui Sihon, īmpăratul Amoriţilor şi al lui Og, īmpăratul Basanului. Era un singur īngrijitor īn ţara aceasta.

 

 

Mărirea lui Solomon.

 

20.         Iuda şi Israel erau īn număr foarte mare, ca nisipul de pe ţărmul mării. Ei mīncau, beau şi se veseleau.

 

21.         Solomon mai stăpīnea şi toate īmpărăţiile dela Rīu pīnă īn ţara Filistenilor şi pīnă la hotarul Egiptului. Ei īi aduceau daruri, şi au fost supuşi lui Solomon tot timpul vieţii lui.

 

22.         Īn fiecare zi Solomon mīnca: treizeci de cori de floare de făină, şi şasezeci de cori de altă făină,

23.         zece boi graşi, douăzeci de boi de păscut, şi o sută de oi, afară de cerbi, căprioare, ciute şi păsări īngrăşate.

24.         Stăpīnea peste toată ţara de dincoace de Rīu, dela Tifsah pīnă la Gaza, peste toţi īmpărăţii de dincoace de Rīu. Şi avea pace pretutindeni de jur īmprejur.

 

25.         Iuda şi Israel, dela Dan pīnă la Beer-Şeba, au locuit īn linişte fiecare subt via lui şi subt smochinul lui, īn tot timpul lui Solomon.

 

26.         Solomon avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carăle lui, şi douăsprezece mii de călăreţi.

 

27.         Īngrijitorii īngrijeau de hrana īmpăratului Solomon şi a tuturor celor ce se apropiau de masa lui, fiecare īn luna lui; şi nu lăsau să fie vreo lipsă.

 

28.         Aduceau şi orz şi paie pentru armăsari şi fugari, īn locul unde se afla īmpăratul, fiecare după poruncile pe cari le primise.

 

Faima şi īnţelepciunea lui Solomon.

 

29.         Dumnezeu a dat lui Solomon īnţelepciune, foarte mare pricepere, şi cunoştinţe multe ca nisipul de pe ţărmul mării.

 

30.         Īnţelepciunea lui Solomon īntrecea īnţelepciunea tuturor fiilor Răsăritului şi toată īnţelepciunea Egiptenilor.

 

31.         El era mai īnţelept decīt orice om, mai mult decīt Etan, Ezrahitul, mai mult decīt Heman, Calcol şi Darda, fiii lui Mahol; şi faima lui se răspīndise printre toate neamurile, deprimprejur.

 

32.         A rostit trei mii de pilde, şi a alcătuit o mie cinci cīntări.

 

33.         A vorbit despre copaci, dela cedrul din Liban pīnă la isopul care creşte pe zid, a vorbit deasemenea despre dobitoace, despre pasări, despre tīrītoare şi despre peşti.

34.         Veneau oameni din toate popoarele să asculte īnţelepciunea lui Solomon, din partea tuturor īmpăraţilor pămīntului cari auziseră vorbindu-se de īnţelepciunea lui.

 

 

Zidirea Templului.

 

5

 

1.           Hiram, īmpăratul Tirului, a trimes pe slujitorii săi la Solomon; căci auzise că fusese uns īmpărat īn locul tatălui său, şi el iubise totdeauna pe David.

 

2.           Solomon a trimes vorbă lui Hiram:

 

3.           „Ştii că tatăl meu David n'a putut să zidească o casă Domnului, Dumnezeului lui, din pricina războaielor cu cari l-au īnconjurat vrăjmaşii lui, pīnă ce Domnul i-a pus subt talpa picioarelor lui.

 

4.           Acum Domnul, Dumnezeul meu, mi-a dat odihnă din toate părţile; nu mai am nici protivnic, nici nenorociri!

 

5.           Iată că am de gīnd să zidesc o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, cum a spus Domnul tatălui meu David, zicīnd: «Fiul tău, pe care-l voi pune īn locul tău, pe scaunul tău de domnie, el va zidi o casă Numelui Meu.»

 

6.           Porunceşte acum să se taie pentru mine cedri din Liban. Slujitorii mei vor fi cu ai tăi, şi-ţi voi plăti simbria slujitorilor tăi aşa cum o vei hotărī tu; căci ştii că dintre noi nimeni nu se pricepe să taie lemne ca Sidonienii.“

 

7.           Cīnd a auzit Hiram cuvintele lui Solomon, a avut o mare bucurie, şi a zis: „Binecuvīntat să fie astăzi Domnul, care a dat lui David un fiu īnţelept, drept căpetenie a acestui mare popor!“

8.           Şi Hiram a trimes răspuns lui Solomon: „Am auzit ce ai trimes să mi se spună.Voi face tot ce vei vrea īn ce priveşte lemnele de cedru şi lemnele de chiparos.

9.           Slujitorii mei le vor pogorī din Liban la mare, şi le voi trimete pe mare īn plute pīnă la locul pe care mi-l vei arăta: acolo, voi pune să le deslege, şi le vei lua. Ceea ce cer īn schimb, este să trimeţi merinde casei mele.“

 

10.         Hiram a dat lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos cīt a voit.

11.         Şi Solomon a dat lui Hiram douăzeci de mii de cori de grīu pentru hrana casei lui şi douăzeci de cori de untdelemn curat; iată ce a dat Solomon īn fiecare an lui Hiram.

 

12.         Domnul a dat īnţelepciune lui Solomon, cum īi făgăduise. Īntre Hiram şi Solomon a fost pace, şi au făcut legămīnt īmpreună.

 

13.         Īmpăratul Solomon a luat din tot Israelul oameni de corvoadă, īn număr de treizeci de mii.

14.         I-a trimes īn Liban, cīte zece mii pe lună, cu schimbul; o lună erau īn Liban, şi două luni erau acasă. Adoniram era mai mare peste oamenii de corvoadă.

 

15.         Solomon mai avea şaptezeci de mii de oameni cari purtau poverile şi optzeci de mii cari tăiau pietrele īn munţi,

 

16.         afară de căpeteniile, īn număr de trei mii trei sute, puse de Solomon peste lucrări şi īnsărcinate cu privegherea lucrătorilor.

17.         Īmpăratul a poruncit să se scoată pietre mari şi măreţe, cioplite pentru temeliile casei.

 

18.         Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram, şi Ghibliţii, le-au cioplit, şi au pregătit lemnele şi pietrele pentru zidirea casei.

 

Zidirea Templului.

 

6

 

1.           Īn al patru sute optzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, īn al patrulea an al domniei lui peste Israel, īn luna Ziv, care este luna a doua.

 

2.           Casa pe care a zidit-o īmpăratul Solomon Domnului, era lungă de şase zeci de coţi, lată de douăzeci, şi īnaltă de treizeci.

 

3.           Pridvorul dinaintea templului casei avea o lungime de douăzeci de coţi, īn lăţimea casei, şi zece coţi lărgime īn faţa casei.

4.           Īmpăratul a făcut casei ferestre largi īnlăuntru şi strīmte afară.

 

5.           A zidit lipite de zidul casei mai multe rīnduri de odăi, unul peste altul, de jur īmprejur, cari īnconjurau zidurile casei, Templul şi sfīntul locaş; şi a făcut astfel odăi lăturalnice de jur īmprejur.

 

6.           Catul de jos era lat de cinci coţi, cel dela mijloc de şase coţi, iar al treilea de şapte coţi; căci pe partea deafară a casei a făcut arcade strīmte īmprejur ca grinzile să nu fie prinse īn zidurile casei.

7.           Cīnd s'a zidit casa, s'au īntrebuinţat pietre cioplite gata īnainte de a fi aduse acolo, aşa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fer nu s'au auzit īn casă īn timpul zidirii.

 

8.           Intrarea odăilor din catul de jos era īn partea dreaptă a casei; īn catul dela mijloc te suiai pe o scară cotită, şi tot aşa dela catul de mijloc la al treilea.

9.           Dupăce a isprăvit de zidit casa, Solomon a acoperit-o cu scīnduri şi cu grinzi de cedru.

 

10.         A făcut de cinci coţi de īnalte fiecare din caturile dimprejurul īntregei case, şi le-a legat de casă prin lemne de cedru.

11.         Domnul a vorbit lui Solomon, şi i-a zis:

12.         „Tu zideşti casa aceasta! Dacă vei umbla după legile Mele, dacă vei īmplini orīnduirile Mele, dacă vei păzi şi vei urma toate poruncile Mele, voi īmplini faţă de tine făgăduinţa pe care am făcut-o tatălui tău David,

 

13.         voi locui īn mijlocul copiilor lui Israel, şi nu voi părăsi pe poporul Meu Israel.“

 

14.         După ce a isprăvit de zidit casa,

 

15.         Solomon i-a īmbrăcat zidurile pe din lăuntru cu scīnduri de cedru, dela pardoseală pīnă la tavan; a īmbrăcat astfel īn lemn partea dinlăuntru, şi a acoperit pardoseala casei cu scīnduri de chiparos.

16.         A īmbrăcat cu scīnduri de cedru cei douăzeci de coţi ai fundului casei, dela pardoseală pīnă īn creştetul zidurilor, şi a păstrat locul acesta ca să facă din el Sfīnta Sfintelor, Locul prea sfīnt.

 

17.         Cei patruzeci de coţi de dinainte alcătuiau Casa, adică Templul.

18.         Lemnul de cedru din lăuntru avea săpături de colocinţi, şi flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nicio piatră.

19.         Solomon a pregătit Locul prea sfīnt īnlăuntru īn mijlocul casei, ca să aşeze acolo chivotul legămīntului Domnului.

20.         Locul prea sfīnt avea douăzeci de coţi lungime, douăzeci de coţi lăţime, şi douăzeci de coţi īnălţime. Solomon l-a căptuşit cu aur curat. A făcut īnaintea Locului prea sfīnt un altar de lemn de cedru, şi l-a acoperit cu aur.

21.         Partea dinlăuntru a casei a căptuşit-o cu aur, şi a prins perdeaua dinlăuntru īn lănţişoare de aur īnaintea Locului prea sfīnt, pe care l-a acoperit cu aur.

22.         A căptuşit toată casa cu aur, casa īntreagă, şi a acoperit cu aur tot altarul care era īnaintea Locului prea sfīnt.

 

23.         Īn Locul prea sfīnt a făcut doi heruvimi de lemn de măslin sălbatic, īnalţi de zece coţi.

 

24.         Fiecare din cele două aripi ale unuia din heruvimi avea cinci coţi, ceeace făcea zece coţi dela capătul uneia din aripile lui pīnă la capătul celeilalte.

25.         Al doilea heruvim avea tot zece coţi. Măsura şi chipul erau aceleaşi pentru amīndoi heruvimii.

26.         Īnălţimea fiecăruia din cei doi heruvimi era de zece coţi.

27.         Solomon a aşezat heruvimii īn mijlocul casei, īn partea dinlăuntru. Aripile lor erau īntinse; aripa celui dintīi atingea un zid, şi aripa celui de al doilea atingea celalt zid; iar celelalte aripi ale lor se īntīlneau la capete īn mijlocul casei.

 

28.         Solomon a acoperit şi heruvimii cu aur.

29.         Pe toate zidurile casei de jur īmprejur, īn partea din fund şi īn faţă, a pus să sape chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise.

30.         A acoperit pardoseala casei cu aur, īn partea din fund şi īn faţă.

31.         La intrarea Locului prea sfīnt a făcut două uşi din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus şi uşiorii uşilor erau īn cinci muchi.

32.         Cele două uşi erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici, şi de flori deschise, şi le-a acoperit cu aur, a īntins aurul şi peste heruvimi şi peste finici.

33.         A făcut deasemenea pentru poarta Templului, nişte uşiori de lemn de măslin sălbatic, īn patru muchi,

34.         şi cu două uşi de lemn de chiparos; fiecare uşă era făcută din două scīnduri despărţite.

 

35.         A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise, şi le-a acoperit cu aur, pe care l-a īntins pe săpătura de chipuri.

36.         A zidit şi curtea dinlăuntru din trei rīnduri de pietre cioplite şi dintr'un rīnd de grinzi de cedru.

37.         Īn anul al patrulea, īn luna Ziv, s'au pus temeliile casei Domnului;

 

38.         şi īn anul al unsprezecelea, īn luna Bul, care este a opta lună, casa a fost isprăvită īn toate părţile ei şi aşa cum trebuia să fie. Īn timp de şapte ani a zidit-o Solomon .

 

 

Zidirea casei lui Solomon.

 

7

 

1.           Solomon şi-a mai zidit şi casa lui, şi a ţinut treisprezece ani pīnă cīnd a isprăvit-o de tot.

 

2.           A zidit mai īntīi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coţi, lată de cincizeci de coţi, şi īnaltă de treizeci de coţi. Se sprijinea pe patru rīnduri de stīlpi de cedru, şi pe stīlpi erau grinzi de cedru.

3.           A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stīlpi şi cari erau īn număr de patruzeci şi cinci, cīte cincisprezece de fiecare cat.

4.           Erau trei caturi, şi fiecare din ele avea ferestrele faţă īn faţă.

5.           Toată uşile şi toţi uşiorii erau din bīrne īn patru muchi, şi la fiecare din cele trei caturi, uşile erau faţă īn faţă.

6.           A făcut un pridvor de stīlpi, lung de cincizeci de coţi şi lat de treizeci de coţi, şi un alt pridvor īnainte cu stīlpi şi trepte īn faţă.

7.           A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecăţii; şi l-a acoperit cu cedru, dela pardoseală pīnă īn tavan.

8.           Casa lui de locuit a fost zidită īn acelaş fel, īntr'o altă curte, īn dosul pridvorului. Şi a făcut o casă la fel cu pridvorul acesta pentru fata lui Faraon, pe care o luase de nevastă.

 

9.           Pentru toate aceste clădiri a īntrebuinţat pietre minunate, cioplite după măsură, ferestruite cu ferăstrăul, īnlăuntru şi īn afară; şi aceasta din temelii pīnă la straşină, şi afară pīnă la curtea cea mare.

10.         Temeliile erau de pietre foarte de preţ, şi mari, pietre de zece coţi şi pietre de opt coţi.

11.         Deasupra erau iarăş pietre foarte de preţ, tăiate după măsură, şi lemn de cedru.

12.         Curtea cea mare avea de jur īmprejurul ei trei şiruri de pietre cioplite şi un şir de bīrne de cedru, ca şi curtea dinlăuntru a casei Domnului, şi ca şi pridvorul casei.

 

 

Cei doi stīlpi de aramă.

 

13.         Īmpăratul Solomon a trimes şi a adus din Tir pe Hiram,

 

14.         fiul unei văduve din seminţia lui Neftali, şi al unui tată din Tir, care lucra īn aramă. Hiram era plin de īnţelepciune, de pricepere şi de ştiinţă īn săvīrşirea oricărei lucrări de aramă. El a venit la īmpăratul Solomon, şi i-a făcut toate lucrările.

 

15.         A turnat cei doi stīlpi de aramă. Cel dintīi avea optsprezece coţi īn īnălţime, şi un fir de doisprezece coţi măsura grosimea celui de al doilea.

 

16.         A turnat două coperişuri de aramă, ca să le pună pe vīrfurile stīlpilor; cel dintīi era īnalt de cinci coţi, şi al doilea era īnalt de cinci coţi.

17.         A mai făcut nişte īmpletituri īn chip de reţea, nişte ciucuri făcuţi cu lănţişoare, pentru coperişurile de pe vīrful stīlpilor, şapte pentru coperişul dintīi, şi şapte pentru coperişul al doilea.

18.         A făcut cīte două şiruri de rodii īmprejurul uneia din reţele, ca să acopere coperişul de pe vīrful unuia din stīlpi; tot aşa a făcut şi pentru al doilea.

19.         Coperişurile depe vīrful stīlpilor, īn pridvor, erau lucrate aşa de parcă erau nişte crini şi aveau patru coţi.

20.         Coperişurile depe cei doi stīlpi erau īnconjurate de două sute de rodii, sus, līngă umflătura care era peste reţea; de asemenea erau două sute de rodii īnşirate īn jurul celui de al doilea coperiş.

 

21.         A aşezat stīlpii īn pridvorul Templului; a aşezat stīlpul din dreapta, şi l-a numit Iachin; apoi a aşezat stīlpul din stīnga, şi l-a numit Boaz.

 

22.         Īn vīrful stīlpilor era o lucrătură īn chip de crini. Astfel s'a isprăvit lucrarea stīlpilor.

 

Marea de aramă, lighenele de aramă.

 

23.         A făcut marea turnată din aramă. Avea zece coţi dela o margine pīnă la cealaltă, era rotundă de tot, īnaltă de cinci coţi, şi de jur īmprejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coţi.

 

24.         Subt buza ei erau săpaţi nişte colocinţi, cīte zece la fiecare cot, de jur īmprejurul mării; colocinţii, aşezaţi pe două rīnduri, erau turnaţi īmpreună cu ea dintr'o singură bucată.

 

25.         Era aşezată pe doisprezece boi, din cari trei īntorşi spre miază noapte, trei īntorşi spre apus; trei īntorşi spre miază zi, şi trei īntorşi spre răsărit; marea era deasupra lor, şi toată partea dinapoi a trupurilor lor era īnlăuntru.

 

26.         Grosimea ei era de un lat de mīnă; şi marginea ei era ca marginea unui potir, făcută ca floarea crinului. Avea o īncăpere de două mii de vedre.

 

27.         A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coţi, lată de patru coţi, şi īnaltă de trei coţi.

28.         Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colţuri cu īncheieturi.

29.         Pe tăbliile dintre īncheieturi erau nişte lei, boi şi heruvimi; şi pe īncheieturi, deasupra şi dedesuptul leilor şi boilor, erau nişte īmpletituri cari atīrnau īn chip de ciucuri.

30.         Fiecare temelie avea patru roate de aramă cu osii de aramă; şi la cele patru colţuri erau nişte poliţe turnate, subt lighean, şi līngă ciucuri.

31.         Gura temeliei dinlăuntrul coperişului pīnă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, şi era lată de un cot şi jumătate; avea şi săpături. Tăbliile erau īn patru muchi, nu rotunde.

32.         Cele patru roţi erau subt tăblii, şi osiile roţilor erau prinse de temelie; fiecare era īnaltă de un cot şi jumătate.

33.         Roatele erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spiţele şi butucii lor erau toate turnate.

34.         La cele patru colţuri ale fiecărei temelii erau nişte poliţe dintr'o bucată cu temelia.

35.         Partea de sus a temeliei se sfīrşea cu un cerc īnalt de o jumătate de cot, şi īşi avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr'o bucată cu ea.

36.         Pe plăcile proptelelor, şi pe tăblii, a săpat heruvimi, lei şi finici, după locurile goale, şi ciucuri de jur īmprejur.

37.         Aşa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura şi chipul erau la fel pentru toate.

38.         A mai făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o īncăpere de patruzeci de baţi, fiecare lighean avea patru coţi, fiecare lighean era pe cīte una din cele zece temelii.

 

39.         A pus cinci temelii pe partea dreaptă a casei, şi cinci temelii pe partea stīngă a casei; iar marea de aramă a pus-o īn partea dreaptă a casei la miazăzi răsărit.

40.         Hiram a făcut cenuşarele, lopeţile şi lighenele.

 

Sfīrşitul lucrării.

 

              Aşa a sfīrşit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse īmpăratul Solomon s'o facă pentru Casa Domnului:

41.         doi stīlpi cu cele două coperişuri şi cu cununile lor de pe vīrful stīlpilor; cele două reţele ca să acopere cele două cununi ale coperişurilor de pe vīrful stīlpilor;

 

42.         cele patru sute de rodii pentru cele două reţele, cīte două rīnduri de rodii de fiecare reţea, ca să acopere cele două cununi ale coperişurilor de pe vīrful stīlpilor;

43.         cele zece temelii, şi cele zece lighene de pe temelii;

44.         marea, şi cei doisprezece boi de subt mare;

45.         cenuşarele, lopeţile şi lighenele.Toate aceste unelte, pe cari le-a dat īmpăratul Solomon lui Hiram să le facă pentru Casa Domnului, erau de aramă lustruită.

 

46.         Īmpăratul a pus să le toarne īn cīmpia Iordanului, īntr'un pămīnt humos, īntre Sucot şi Ţartan.

 

47.         Solomon a lăsat toate aceste unelte necīntărite, căci erau foarte multe, şi greutatea aramei nu se putea socoti.

48.         Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa Domnului: altarul de aur; masa de aur, unde se puneau pīnile pentru punerea īnaintea Domnului;

 

49.         sfeşnicele de aur curat, cinci la dreapta şi cinci la stīnga, īnaintea Locului prea sfīnt, cu florile, candelele şi mucările de aur;

50.         lighenele, cuţitele, potirele, ceştile şi căţuile de aur curat; şi ţīţīnile de aur curat pentru uşa dinlăuntrul casei la intrarea īn Locul prea sfīnt, şi pentru uşa casei dela intrarea Templului.

51.         Astfel s'a isprăvit toată lucrarea, pe care a făcut-o īmpăratul Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul şi uneltele, pe cari le hărăzise tatăl său David, şi le-a pus īn vistieriile Casei Domnului.

 

 

Mutarea chivotului şi cortului.

 

8

 

1.           Atunci īmpăratul Solomon a adunat la el la Ierusalim pe bătrīnii lui Israel şi pe toate căpeteniile seminţiilor, pe căpeteniile familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică Sionul, chivotul legămīntului Domnului.

 

2.           Toţi bărbaţii lui Israel s'au strīns la īmpăratul Solomon, īn luna lui Etanim, care este a şaptea lună, īn timpul praznicului.

 

3.           Cīnd au venit toţi bătrīnii lui Israel, preoţii au ridicat chivotul.

 

4.           Au adus chivotul Domnului, cortul īntīlnirii, şi toate uneltele sfinte, cari erau īn cort: preoţii şi Leviţii le-au adus.

 

5.           Īmpăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel chemată la el au stătut īnaintea chivotului. Au jertfit oi şi boi, cari n'au putut fi nici număraţi, nici socotiţi, din pricina mulţimii lor.

 

6.           Preoţii au dus chivotul legămīntului Domnului la locul lui, īn Locul prea sfīnt al casei, īn Sfīnta Sfintelor, subt aripile heruvimilor.

 

7.           Căci heruvimii aveau aripile īntinse peste Locul chivotului, şi acopereau chivotul şi drugii lui pedeasupra.

8.           Se dăduse drugilor o aşa lungime īncīt capetele lor se vedeau din Locul sfīnt dinaintea Locului prea sfīnt, dar nu se vedeau deafară. Ei au fost acolo pīnă īn ziua de azi.

 

9.           Īn chivot nu erau decīt cele două table de piatră, pe cari le-a pus Moise īn el la Horeb, cīnd a făcut Domnul legămīnt cu copiii lui Israel, la ieşirea lor din ţara Egiptului.

 

10.         Īn clipa cīnd au ieşit preoţii din Locul sfīnt, norul a umplut casa Domnului.

 

11.         Preoţii n'au putut să rămīnă acolo să facă slujba, din pricina norului; căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.

 

Solomon binecuvintează adunarea.

 

12.         Atunci Solomon a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască īn īntunerec!

 

13.         Eu am zidit o casă care va fi locuinţa Ta, un loc unde vei locui pe vecie!“

 

14.         Īmpăratul şi-a īntors faţa, şi a binecuvīntat pe toată adunarea lui Israel. Toată adunarea lui Israel era īn picioare.

 

15.         Şi el a zis: „Binecuvīntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Lui tatălui meu David, şi care īmplineşte, prin puterea Lui, ce spusese, cīnd a zis:

 

16.         «Din ziua cīnd am scos din Egipt pe poporul Meu Israel, n'am ales nici o cetate dintre toate seminţiile lui Israel ca să Mi se zidească īn ea o casă unde să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David să īmpărăţească peste poporul Meu Israel!»

 

17.         Tatăl meu David avea de gīnd să zidească o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel.

 

18.         Şi Domnul a zis tatălui meu David: «Fiindcă ai avut de gīnd să zideşti o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut acest gīnd.

 

19.         Numai că nu tu vei zidi casa; ci fiul tău ieşit din trupul tău, va zidi casa Numelui Meu.“

 

20.         Domnul a īmplinit cuvintele pe cari le rostise. Eu m'am ridicat īn locul tatălui meu David, şi am şezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, şi am zidit casa Numelui Domnului, Dumnezeul lui Israel.

 

21.         Am rīnduit un loc pentru chivot, unde este legămīntul Domnului, legămīntul pe care l-a făcut El cu părinţii noştri, cīnd i-a scos din ţara Egiptului.

 

 

Rugăciunea lui Solomon.

 

22.         Solomon s'a aşezat īnaintea altarului Domnului, īn faţa īntregei adunări a lui Israel. Şi-a īntins mīnile spre cer,

 

23.         şi a zis:

              „Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, nici sus īn ceruri, nici jos pe pămīnt: Tu ţii legămīntul şi īndurarea faţă de robii Tăi, cari umblă īnaintea Ta din toată inima lor!

 

24.         Astfel, ai ţinut cuvīntul dat robului tău David, tatăl meu; şi ce ai spus cu gura Ta, īmplineşti īn ziua aceasta cu puterea Ta.

25.         Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ţine făgăduinţa pe care ai făcut-o tatălui meu David, cīnd ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată īnaintea Mea de un urmaş care să şadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seamă la calea lor, şi să umble īnaintea Mea cum ai umblat tu īnaintea Mea.

 

26.         Oh, Dumnezeul lui Israel, īmplinească-se făgăduinţa pe care ai făcut-o robului tău David, tatăl meu!

 

27.         Dar ce! Va locui oare cu adevărat Dumnezeu pe pămīnt? Iată că cerurile şi cerurile cerurilor nu pot să Te cuprindă: cu cīt mai puţin casa aceasta pe care Ţi-am zidit-o eu!

 

28.         Totuş, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui; ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face astăzi robul Tău.

29.         Ochii tăi să fie zi şi noapte deschişi asupra casei acesteia, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi Numele Meu!» Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face robul Tău īn locul acesta.

 

30.         Binevoieşte şi ascultă cererea robului Tău şi a poporului Tău Israel, cīnd se vor ruga īn locul acesta! Ascultă-i din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă-i şi iartă-i!

 

31.         Dacă va păcătui cineva īmpotriva aproapelui său şi va fi silit să facă un jurămīnt, şi va veni să jure īnaintea altarului Tău, īn casa aceasta, -

 

32.         ascultă-l din ceruri, lucrează, şi fă dreptate robilor Tăi; osīndeşte pe cel vinovat, şi īntoarce vina purtării lui asupra capului lui; dă dreptate celui nevinovat, şi fă-i după nevinovăţia lui!

 

33.         Cīnd poporul Tău Israel va fi bătut de vrăjmaş, pentrucă a păcătuit īmpotriva Ta: dacă se vor īntoarce la Tine şi vor da slavă Numelui Tău, dacă -ţi vor face rugăciuni şi cereri īn casa aceasta,-

 

34.         ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel, şi īntoarce-i īn ţara pe care ai dat-o părinţilor lor!

35.         Cīnd se va īnchide cerul, şi nu va fi ploaie, din pricina păcatelor făcute de ei īmpotriva Ta: dacă se vor ruga īn locul acesta şi vor da slavă Numelui tău, şi dacă se vor abate dela păcatele lor, pentrucă-i vei pedepsi -

 

36.         ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău Israel, īnvaţă-l calea cea bună pe care trebuie să umble, şi să trimeţi ploaie pe pămīntul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău!

 

37.         Cīnd foametea, ciuma, rugina, tăciunele, lăcustele, de un fel sau altul, vor fi īn ţară, cīnd vrăjmaşul va īmpresura pe poporul Tău īn ţara lui, īn cetăţile lui, cīnd vor fi urgii sau boli de orice fel:

 

38.         dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare īşi va cunoaşte mustrarea cugetului lui şi va īntinde mīnile spre casa aceasta, -

39.         ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă-l; lucrează, şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inima tuturor copiilor oamenilor,

 

40.         ca să se teamă de Tine īn tot timpul cīt vor trăi īn ţara pe care ai dat-o părinţilor noştri!

 

41.         Cīnd străinul, care nu este din poporul Tău Israel, va veni dintr'o ţară depărtată, pentru Numele Tău,

42.         căci se va şti că Numele Tău este mare, mīna Ta este tare, şi braţul Tău este īntins, cīnd va veni să se roage īn casa aceasta, -

 

43.         ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi dă străinului aceluia tot ce-Ţi va cere, pentruca toate popoarele pămīntului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca şi poporul Tău Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o eu!

 

44.         Cīnd poporul Tău va ieşi la luptă īmpotriva vrăjmaşului său, urmīnd calea pe care i-o vei porunci Tu: dacă vor face rugăciuni Domnului, cu privirile īntoarse spre cetatea pe care ai ales-o Tu, şi spre casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău, -

45.         ascultă din ceruri rugăciunile şi cererile lor, şi fă-le dreptate!

46.         Cīnd vor păcătui īmpotriva Ta, - căci nu este om care să nu păcătuiască, - şi Te vei mīnia īmpotriva lor şi-i vei da īn mīna vrăjmaşului, care-i va duce robi īntr'o ţară vrăjmaşă, depărtată sau apropiată:

 

47.         dacă se vor coborī īn ei īnşişi, īn ţara unde vor fi robi, dacă se vor īntoarce la Tine, şi-Ţi vor face cereri īn ţara celor ce-i vor duce īn robie, şi vor zice: «Am păcătuit, am săvīrşit fărădelegi, am făcut rău!»;

 

48.         dacă se vor īntoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, īn ţara vrăjmaşilor lor cari i-au luat robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni, cu privirile īntoarse spre ţara lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o, şi spre casa pe care am zidit-o eu Numelui Tău, -

 

49.         ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor: şi fă-le dreptate;

50.         iartă poporului Tău păcatele lui şi toate fărădelegile făcute īmpotriva Ta; trezeşte mila celor ce-i vor ţinea robi, ca să se īndure de ei,

 

51.         căci sīnt poporul Tău şi moştenirea Ta, şi Tu i-ai scos din Egipt, din mijlocul unui cuptor de fer!

 

52.         Ochii Tăi să fie deschişi la cererea robului Tău şi la cererea poporului Tău Israel, ca să-i asculţi īn tot ce-Ţi vor cere!

53.         Căci Tu i-ai ales din toate celelalte popoare ale pămīntului, ca să faci din ei moştenirea Ta, cum ai spus prin robul Tău Moise, cīnd ai scos din Egipt pe părinţii noştri, Doamne, Dumnezeule!“

 

54.         Cīnd a isprăvit Solomon de spus Domnului toată rugăciunea aceasta şi cererea aceasta, s'a sculat dinaintea altarului Domnului, unde īngenunchiase, cu mīnile īntinse spre cer.

55.         Şi stīnd īn picioare, a binecuvīntat cu glas tare toată adunarea lui Israel, zicīnd:

 

56.         „Binecuvīntat să fie Domnul, care a dat odihnă poporului Său Israel, după toate făgăduinţele Lui! Din toate bunele cuvinte pe cari le rostise prin robul Său Moise, niciunul n'a rămas neīmplinit.

 

57.         Domnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi, cum a fost cu părinţii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase,

 

58.         ci să ne plece inimile spre El, ca să umblăm īn toate căile Lui, şi să păzim poruncile Lui, legile Lui şi rīnduielile Lui, pe cari le-a poruncit părinţilor noştri!

 

59.         Cuvintele acestea, cuprinse īn cererile mele īnaintea Domnului, să fie zi şi noapte īnaintea Domnului, Dumnezeului nostru, şi să facă īn tot timpul dreptate robului Său şi poporului Său Israel,

60.         pentruca toate popoarele pămīntului să poată cunoaşte că Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El!

 

61.         Inima voastră să fie īn totul a Domnului, Dumnezeului nostru, cum este astăzi, ca să urmaţi legile Lui şi să păziţi poruncile Lui.“

 

 

Sfinţirea Templului.

 

62.         Īmpăratul şi tot Israelul īmpreună cu el au adus jertfe īnaintea Domnului.

 

63.         Solomon a junghiat douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi pentru jertfa de mulţămire, pe care a adus-o Domnului. Aşa a făcut īmpăratul şi toţi copiii lui Israel sfinţirea Casei Domnului.

64.         Īn ziua aceea, īmpăratul a sfinţit mijlocul curţii, care este īnaintea Casei Domnului; căci acolo a adus arderile de tot, darurile de mīncare, şi grăsimile jertfelor de mulţămire, pentrucă altarul de aramă care este īnaintea Domnului era prea mic, ca să cuprindă arderile de tot, darurile de mīncare, şi grăsimile jertfelor de mulţămire.

 

65.         Solomon a prăznuit atunci sărbătoarea, şi tot Israelul a prăznuit īmpreună cu el. O mare mulţime, venită dela īmprejurimile Hamatului pīnă la pīrīul Egiptului, s'a strīns īnaintea Domnului, Dumnezeului nostru, timp de şapte zile, şi alte şapte zile, adică patrusprezece zile.

 

66.         Īn ziua a opta, a dat drumul poporului. Şi ei au binecuvīntat pe īmpărat, şi s'au dus īn corturile lor, veseli şi cu inima mulţămită pentru tot binele pe care-l făcuse Domnul robului Său David, şi poporului Său Israel.

 

 

Dumnezeu Se arată a doua oară.

 

9

 

1.           Cīnd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa īmpăratului şi tot ce a găsit cu cale să facă,

 

2.           Domnul S'a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon.

 

3.           Şi Domnul i-a zis: „Īţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut-o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit-o ca să pui īn ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

 

4.           Şi tu, dacă vei umbla īnaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcīnd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

 

5.           voi īntări pe vecie scaunul de domnie al īmpărăţiei tale īn Israel, cum am spus tatălui tău David, cīnd am zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.»

 

6.           Dar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă īnchinaţi īnaintea lor,

 

7.           voi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat-o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit-o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rīs şi de pomină printre toate popoarele.

 

8.           Şi oricīt de īnaltă este casa aceasta, oricine va trece pe līngă ea, va rămīnea īncremenit şi va fluiera. Şi va zice: «Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?»

 

9.           Şi i se va răspunde: «Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au īnchinat īnaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.“

 

Cetăţile zidite de Solomon.

 

10.         După douăzeci de ani Solomon zidise cele două case, Casa Domnului şi casa īmpăratului.

 

11.         Atunci, fiindcă Hiram, īmpăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos, şi aur, cīt a voit, īmpăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi īn ţara Galileii.

 

12.         Hiram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe cari i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut,

13.         şi a zis: „Ce cetăţi mi-ai dat, frate?“ Şi le-a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat pīnă īn ziua de azi.

 

14.         Hiram trimesese īmpăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

15.         Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe cari i-a luat īmpăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

 

16.         Faraon, īmpăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, īi dăduse foc, şi omorīse pe Cananiţii cari locuiau īn cetate. Apoi īl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

 

17.         Şi Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul de jos,

 

18.         Baalatul şi Tadmorul, īn pustia ţării,

 

19.         toate cetăţile slujindu-i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi īn toată ţara peste care īmpărăţea.

 

20.         Iar pe tot poporul care mai rămăsese din Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi, ne făcīnd parte din copiii lui Israel,

 

21.         pe urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei īn ţară şi pe cari copiii lui Israel nu-i putuseră nimici cu desăvīrşire, Solomon i-a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pīnă īn ziua de astăzi.

 

22.         Dar Solomon n'a īntrebuinţat ca robi de corvoadă pe copiii lui

              Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cīrmuitorii carălor şi călărimii lui.

 

23.         Căpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau īn număr de cinci sute cincizeci, īnsărcinaţi să privegheze pe lucrători.

 

24.         Fata lui Faraon s'a suit din cetatea lui David īn casa ei, pe care i-o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.

 

25.         Solomon aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţămire pe altarul pe care-l zidise Domnului, şi ardea tămīie pe cel care era īnaintea Domnului. Şi a isprăvit astfel casa.

 

26.         Īmpăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, līngă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, īn ţara Edomului.

 

27.         Şi Hiram a trimes cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe īnşişi slujitorii lui, marinari cari cunoşteau marea.

 

28.         S'au dus la Ofir, şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe cari i-au adus īmpăratului Solomon.

 

 

Īmpărăteasa din Seba la Ierusalim.

 

10

 

1.           Īmpărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, īn ce priveşte slava Domnului, şi avenit să-l īncerce prin īntrebări grele.

 

2.           A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare, şi cu cămile cari aduceau mirodenii, aur foarte mult, şi pietre scumpe. S'a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.

3.           Solomon i-a răspuns la toate īntrebările, şi n'a fost nimic, pe care īmpăratul să nu fi ştiut să i-l lămurească.

4.           Īmpărăteasa din Seba a văzut toată īnţelepciunea lui Solomon, şi casa pe care o zidise,

5.           şi bucatele dela masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui, şi arderile de tot pe cari le aducea īn Casa Domnului.

 

6.           Uimită, a zis īmpăratului: „Deci era adevărat ce am auzit īn ţara mea despre faptele şi īnţelepciunea ta!

7.           Dar nu credeam, pīnă n'am venit şi n'am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici pe jumătate nu mi s'a spus. Tu ai mai multă īnţelepciune şi propăşire de cīt am auzit mergīndu-ţi faima.

8.           Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, cari sīnt necurmat īnaintea ta, cari aud īnţelepciunea ta!

 

9.           Binecuvīntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentrucă Domnul iubeşte pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus īmpărat, ca să judeci şi să faci dreptate.“

 

10.         Ea a dat īmpăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii, şi pietre scumpe.          N'au mai venit niciodată īn urmă atītea mirodenii cīte a dat īmpărăteasa din Seba īmpăratului Solomon.

 

11.         Corăbiile lui Hiram, cari au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi foarte mult lemn de santal şi pietre scumpe.

 

12.         Īmpăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa īmpăratului, şi arfe şi alăute pentru cīntăreţi. N'a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor, şi nu s'a mai văzut pīnă īn ziua de azi.

 

13.         Īmpăratul Solomon a dat īmpărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut, şi i-a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un īmpărat ca Solomon. Apoi ea s'a īntors şi s'a dus īn ţara ei, cu slujitorii ei.

 

Bogăţiile lui Solomon.

 

14.         Greutatea aurului care venea lui Solomon pe fiecare an, era de şase sute şase zeci şi şase de talanţi de aur,

15.         afară de ce scotea dela negustorii cei mari şi din negoţul cu mărfuri, dela toţi īmpăraţii Arabiei, şi dela dregătorii ţării.

 

16.         Īmpăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a īntrebuinţat şase sute de sicli de aur,

17.         şi alte trei sute de scuturi mici de aur bătut, şi pentru fie care din ele a īntrebuinţat trei mine de aur; şi īmpăratul le-a pus īn casa numită Pădurea Libanului.

 

18.         Īmpăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş, şi l-a acoperit cu aur curat.

 

19.         Scaunul acesta de domnie avea şase trepte, şi partea de sus era rotunjită pe dinapoi, de fiecare parte a scaunului erau răzimători: līngă răzimători stăteau doi lei,

20.         şi pe cele şase trepte stăteau doisprezece lei de o parte şi de alta. Aşa ceva nu s'a făcut pentru nici o īmpărăţie.

21.         Toate paharele īmpăratului Solomon erau de aur, şi toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n'avea nici o trecere.

 

22.         Căci īmpăratul avea pe mare corăbii din Tars cu ale lui Hiram; şi corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducīnd aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

 

23.         Īmpăratul Solomon a īntrecut pe toţi īmpăraţii pămīntului īn bogăţii şi īnţelepciune.

 

24.         Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă īnţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu īn inima lui.

25.         Şi fie care īşi aducea darul lui: lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catīri; aşa era īn fiecare an.

26.         Solomon a strīns cară şi călărime; avea o mie patru sute de cară şi douăsprezece mii de călăreţi, pe cari i-a pus īn cetăţile unde īşi ţinea carăle şi la Ierusalim līngă īmpărat.

 

27.         Īmpăratul a făcut ca argintul să fie tot aşa de obicinuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt cari cresc pe cīmpie.

 

28.         Solomon īşi aducea caii din Egipt; o ceată de negustori de ai īmpăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preţ hotărīt:

 

29.         un car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint, şi un cal cu o sută cincizeci de sicli. Deasemenea aduceau cai cu ei pentru toţi īmpăraţii Hetiţilor şi pentru īmpăraţii Siriei.

 

 

Femeile străine.

 

11

 

1.           Īmpăratul Solomon a iubit multe femei străine, afară de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite,

 

2.           cari făceau parte din neamurile despre cari Domnul zisese copiilor lui Israel: „Să nu intraţi la ele, şi nici ele să nu intre la voi; căci v'ar īntoarce negreşit inimile īnspre dumnezeii lor.“ De aceste neamuri s'a alipit Solomon, tīrīt de iubire.

 

3.           A avut de neveste şapte sute de crăiese īmpărăteşti şi trei sute de ţiitoare; şi nevestele i-au abătut inima.

4.           Cīnd a īmbătrīnit Solomon, nevestele i-au plecat inima spre alţi dumnezei; şi inima nu i-a fost īn totul a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David.

 

5.           Solomon s'a dus după Astartea, zeiţa Sidonienilor, şi după Milcom, urīciunea Amoniţilor.

 

6.           Şi Solomon a făcut ce este rău īnaintea Domnului, şi n'a urmat īn totul pe Domnul, ca tatăl său David.

7.           Atunci Solomon a zidit pe muntele din faţa Ierusalimului un loc īnalt pentru Chemoş, urīciunea Moabului, pentru Moloc, urīciunea fiilor lui Amon.

 

8.           Aşa a făcut pentru toate nevestele lui străine, cari aduceau tămīie şi jertfe dumnezeilor lor.

9.           Domnul S'a mīniat pe Solomon, pentrucă īşi abătuse inima dela Domnul, Dumnezeul lui Israel, care i Se arătase de două ori.

 

10.         Īn privinţa aceasta īi spusese să nu meargă după alţi dumnezei; dar Solomon n'a păzit poruncile Domnului.

 

11.         Şi Domnul a zis lui Solomon: „Fiindcă ai făcut aşa, şi n'ai păzit legămīntul Meu şi legile Mele pe cari ţi le-am dat, voi rupe īmpărăţia dela tine şi o voi da slujitorului tău.

 

12.         Numai, nu voi face lucrul acesta īn timpul vieţii tale, pentru tatăl tău David. Ci din mīna fiului tău o voi rupe.

13.         Nu voi rupe īnsă toată īmpărăţia; voi lăsa o seminţie fiului tău, din pricina robului Meu David, şi din pricina Ierusalimului, pe care l-am ales.

 

 

Vrăşmăşia lui Hadad şi Rezon.

 

14.         Domnul a ridicat un vrăjmaş lui Solomon: pe Hadad, Edomitul, din neamul īmpărătesc al Edomului.

 

15.         Pe vremea cīnd a bătut David Edomul, Ioab, căpetenia oştirii, suindu-se să īngroape morţii, a ucis toată partea bărbătească din Edom;

 

16.         a rămas acolo şase luni cu tot Israelul, pīnă ce a nimicit toată partea bărbătească.

17.         Atunci Hadad a fugit cu nişte Edomiţi, slujitori ai tatălui său, şi s'a dus īn Egipt.

              Hadad era īncă un băiat pe atunci.

18.         Plecīnd din Madian, s'au dus la Paran, au luat cu ei nişte oameni din Paran, şi au ajuns īn Egipt la Faraon, īmpăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i-a purtat grijă de mīncare, şi i-a dat moşii.

19.         Hadad a căpătat trecere īnaintea lui Faraon, pīnă acolo īncīt Faraon i-a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora īmpărătesei Tahpenes.

20.         Sora Tahpenei i-a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l-a īnţercat īn casa lui Faraon; şi Ghenubat a fost īn casa lui Faraon, īn mijlocul copiilor lui Faraon.

21.         Cīnd a auzit Hadad īn Egipt că David a adormit cu părinţii lui, şi că Ioab, căpetenia oştirii, murise, a zis lui Faraon: „Lasă-mă să mă duc īn ţara mea.“

 

22.         Şi Faraon i-a zis: „Ce-ţi lipseşte la mine, de doreşti să te duci īn ţara ta?“ El a răspuns: „Nimic, dar lasă-mă să plec.“

23.         Dumnezeu a ridicat un alt vrăjmaş lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise dela stăpīnul său Hadadezer (Sau: Hadarezar.), īmpăratul din Ţoba.

 

24.         El strīnsese nişte oameni la el, şi se făcuse capul cetei, cīnd a măcelărit David oştile stăpīnului său. S'au dus la Damasc, şi s'au aşezat acolo şi au domnit la Damasc.

 

25.         El a fost un vrăjmaş al lui Israel īn tot timpul vieţii lui Solomon, īn acelaşi timp cīnd īi făcea rău Hadad, şi ura pe Israel. El a īmpărăţit peste Siria.

 

Proorocul Ahia vesteşte lui Ieroboam desbinarea.

 

26.         Şi Ieroboam, slujitorul lui Solomon, a ridicat mīna īmpotriva īmpăratului. El era fiul lui Nebat, Efratit din Ţereda, şi avea ca mamă pe o văduvă numită Ţerua.

 

27.         Iată cu ce prilej a ridicat el mīna īmpotriva īmpăratului. Solomon zidea Milo, şi īnchidea spărturile cetăţii tatălui său David.

 

28.         Ieroboam era tare şi viteaz; şi Solomon, văzīnd pe tīnărul acesta la lucru, i-a dat privigherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif.

29.         Īn vremea aceea, Ieroboam, ieşind din Ierusalim, a fost īntīlnit pe drum de proorocul Ahia din Silo, īmbrăcat cu o haină nouă. Erau amīndoi singuri pe cīmp.

 

30.         Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt-o īn douăsprezece bucăţi,

 

31.         şi a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi! Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Iată, voi rupe īmpărăţia din mīna lui Solomon, şi-ţi voi da zece seminţii.

 

32.         Dar el va avea o seminţie, din pricina robului Meu David, şi din pricina Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o din toate seminţiile lui Israel.

33.         Şi aceasta, pentrucă M'au părăsit, şi s'au īnchinat īnaintea Astarteei, zeiţa Sidonienilor, īnaintea lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi īnaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, şi pentrucă n'au umblat īn căile Mele ca să facă ce este drept īnaintea Mea, şi să păzească legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon.

 

34.         Nu voi lua din mīna lui toată īmpărăţia, căci īl voi ţinea domn īn tot timpul vieţii lui, pentru robul Meu David, pe care l-am ales, şi care a păzit poruncile şi legile Mele.

35.         Dar voi lua īmpărăţia din mīna fiului său, şi-ţi voi da zece seminţii din ea;

 

36.         voi lăsa o seminţie fiului său, pentruca robul Meu David să aibă totdeauna o lumină īnaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o să pun īn ea Numele Meu.

 

37.         Pe tine te voi lua, şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul, vei fi īmpăratul lui Israel.

38.         Dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla īn căile Mele, şi dacă vei face ce este drept īnaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi cu tine, īţi voi zidi o casă trainică, aşa cum am zidit lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel.

 

39.         Voi smeri prin aceasta sămīnţa lui David, dar nu pentru totdeauna.“

40.         Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Şi Ieroboam s'a sculat, şi a fugit īn Egipt la Şişac, īmpăratul Egiptului; a locuit īn Egipt pīnă la moartea lui Solomon.

 

Moartea lui Solomon.

 

41.         Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el, şi īnţelepciunea lui, nu sīnt scrise oare īn cartea faptelor lui Solomon?

 

42.         Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.

 

43.         Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui, şi a fost īngropat īn cetatea tatălui său David. Īn locul lui a domnit fiul său Roboam.

 

 

ĪMPĂRAŢII LUI IUDA ŞI ĪMPĂRAŢII LUI ISRAEL, DE LA DESBINAREA ĪMPĂRĂŢIEI PĪNĂ LA IOSAFAT, ĪMPĂRATUL LUI IUDA, ŞI AHAB, ĪMPĂRATUL LUI ISRAEL.

 

(Capitolele 12-22, 2 Cronici 10-20, Osea 4.15, 17; 6.10, 11.)

 

Desbinarea īmpărăţiei.

 

12

 

1.           Roboam s'a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă īmpărat.

 

2.           Cīnd a auzit lucrul acesta Ieroboam, fiul lui Nebat, era tot īn Egipt, unde fugise de īmpăratul Solomon, şi īn Egipt locuia.

 

3.           Au trimes să-l cheme. Atunci Ieroboam, şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa:

4.           „Tatăl tău ne-a īngreuiat jugul; acum tu uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Şi īţi vom sluji.“

 

5.           El le-a zis: „Duceţi-vă, şi īntoarceţi-vă la mine peste trei zile.“ Şi poporul a plecat.

6.           Īmpăratul Roboam s'a sfătuit cu bătrīnii cari fuseseră pe līngă tatăl său Solomon, īn timpul vieţii lui, şi a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?“

7.           Şi iată ce i-au zis ei: „Dacă vei īndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer, şi dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, īţi vor sluji pe vecie.“

 

8.           Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrīnii, şi s'a sfătuit cu tinerii cari crescuseră cu el şi cari erau īmprejurul lui.

9.           El a zis: „Ce mă sfatuiţi să răspund poporului acestuia, care-mi vorbeşte aşa: «Uşurează-ne jugul pe care l-a pus peste noi tatăl tău?“

10.         Şi iată ce i-au zis tinerii cari crescuseră cu el: „Să spui aşa poporului acestuia care ţi-a vorbit astfel: «Tatăl tău ne-a īngreuiat jugul, tu uşurează-ni-l!» Să le vorbeşti aşa: «Degetul meu cel mic va fi mai gros decīt coapsele tatălui meu.

11.         Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.“

12.         Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese īmpăratul: „Īntoarceţi-vă la mine peste trei zile!“

13.         Īmpăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrīnii,

14.         şi le-a vorbit astfel, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v'a īngreuiat jugul, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v'a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.“

15.         Astfel īmpăratul n'a ascultat pe popor; căci lucrul acesta a fost cīrmuit de Domnul, īn vederea īmplinirii cuvīntului, pe care-l spusese Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat.

 

16.         Cīnd a văzut tot Israelul că īmpăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns īmpăratului: „Ce parte avem noi cu David? Noi n'avem moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!“ Şi Israel s'a dus īn corturile lui.

 

17.         Copiii lui Israel cari locuiau īn cetăţile lui Iuda, au fost singurii peste cari a domnit Roboam.

 

18.         Atunci īmpăratul Roboam a trimes la ei pe Adoram, care era mai mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul, şi a murit. Şi īmpăratul Roboam s'a grăbit să se suie īntr'un car, ca să fugă la Ierusalim.

 

19.         Astfel s'a deslipit Israel de casa lui David pīnă īn ziua de azi.

 

20.         Tot Israelul, auzind că Ieroboam s'a īntors, au trimes să-l cheme īn adunare, şi l-au făcut īmpărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura care a mers după casa lui David.

 

21.         Roboam ajungīnd la Ierusalim, a strīns toată casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleşi, buni pentru război, ca să lupte īmpotriva casei lui Israel şi s'o aducă īnapoi subt stăpīnirea lui Roboam, fiul lui Solomon.

 

22.         Dar cuvīntul lui Dumnezeu a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu:

 

23.         „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, īmpăratul lui Iuda, şi īntregei case a lui Iuda şi a lui Beniamin, şi celuilalt popor, şi spune-le:

24.         «Aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă suiţi, şi nu faceţi război īmpotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se īntoarcă acasă, căci de la Mine s'a īntīmplat lucrul acesta.“ Ei au ascultat de cuvīntul Domnului, şi s'au īntors acasă, după cuvīntul Domnului.

 

 

Cei doi viţei de aur.

 

25.         Ieroboam a zidit Sihemul pe muntele lui Efraim, şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo, şi a zidit Penuel.

 

26.         Ieroboam a zis īn inima sa: „Īmpărăţia s'ar putea acum să se īntoarcă la casa lui David.

27.         Dacă poporul acesta se va sui la Ierusalim să aducă jertfe īn Casa Domnului, inima poporului acestuia se va īntoarce la domnul său, la Roboam, īmpăratul lui Iuda, şi mă vor omorī şi se vor īntoarce la Roboam, īmpăratul lui Iuda.“

 

28.         După ce s'a sfătuit, īmpăratul a făcut doi viţei de aur, şi a zis poporului: „Destul v'aţi suit la Ierusalim; Israele! Iată Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului.“

 

29.         A aşezat unul din aceşti viţei la Betel, iar pe celalt l-a pus īn Dan.

 

30.         Şi fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire. Poporul se ducea să se īnchine īnaintea unuia din viţei pīnă la Dan.

 

31.         Ieroboam a făcut o casă de īnălţimi şi a pus preoţi luaţi din tot poporul, cari nu făceau parte din fiii lui Levi.

 

32.         A rīnduit o sărbătoare īn luna a opta, īn ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care se prăznuia īn Iuda, şi a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe viţeilor pe cari-i făcuse el. A pus īn slujbă la Betel pe preoţii īnălţimilor ridicate de el.

 

33.         Şi a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel, īn ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese după bunul lui plac. A hotărīt-o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel, şi s'a suit la altar să ardă tămīie.

 

 

Un om al lui Dumnezeu vorbeşte īmpotriva altarului.

 

13

 

1.           Dar iată că un om al lui Dumnezeu a venit din Iuda la Betel, trimes de cuvīntul Domnului, tocmai pe cīnd stătea Ieroboam la altar să ardă tămīie.

 

2.           El a strigat īmpotriva altarului, după cuvīntul Domnului, şi a zis: „Altarule! Altarule! Aşa vorbeşte Domnul: «Iată că se va naşte un fiu casei lui David; numele lui va fi Iosia; el va junghia pe tine, pe preoţii īnălţimilor, cari ard tămīie pe tine, şi pe tine se vor arde osăminte omeneşti!“

 

3.           Şi īn aceeaş zi a dat un semn, zicīnd: „Acesta este semnul care arată că Domnul a vorbit: Altarul se va despica, şi cenuşa de pe el se va vărsa.“

 

4.           Cīnd a auzit īmpăratul cuvīntul pe care-l strigase omul lui Dumnezeu īmpotriva altarului din Betel, a īntins mīna de pe altar, zicīnd: „Prindeţi-l!“ Şi mīna, pe care o īntinsese Ieroboam īmpotriva lui, s'a uscat, şi n'a putut s'o īntoarcă īnapoi.

5.           Altarul s'a despicat, şi cenuşa de pe el s'a vărsat, după semnul pe care-l dăduse omul lui Dumnezeu, potrivit cu cuvīntul Domnului.

6.           Atunci īmpăratul a luat cuvīntul, şi a zis omului lui Dumnezeu: „Roagă-te Domnului, Dumnezeului tău, şi cere-I să-mi pot trage mīna īnapoi.“ Omul lui Dumnezeu s'a rugat Domnului şi īmpăratul a putut să-şi tragă īnapoi mīna, care s'a făcut sănătoasă ca mai īnainte.

 

7.           Īmpăratul a zis omului lui Dumnezeu: „Intră cu mine īn casă, să iei ceva de mīncare, şi-ţi voi da un dar.“

 

8.           Omul lui Dumnezeu a zis īmpăratului: jumătate din casa ta să-mi dai, şi n'aş intra cu tine. Nu voi mīnca pīne, şi nu voi bea apă īn locul acesta;

 

9.           căci iată ce poruncă mi-a fost dată; prin cuvīntul Domnului: „Să nu mănīnci pīne nici să bei apă, şi nici să nu te īntorci pe drumul pe care te vei duce.“

 

10.         El a plecat pe un alt drum, şi nu s'a īntors pe drumul pe care venise la Betel.

 

Omul lui Dumnezeu, omorīt de un leu.

 

11.         Īn Betel locuia un prooroc bătrīn. Fiii săi au venit şi i-au istorisit toate lucrurile pe care le făcuse omul lui Dumnezeu la Betel īn ziua aceea, precum şi cuvintele pe cari le spusese īmpăratului. După ce au istorisit tatălui lor toate,

12.         el le-a zis: „Pe ce drum a plecat?“ Fiii săi văzuseră pe ce drum plecase omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda.

13.         Şi a zis fiilor săi: „Puneţi-mi şaua pe măgar.“ I-au pus şaua pe măgar, şi a īncălecat pe el.

14.         S'a dus după omul lui Dumnezeu, şi l-a găsit stīnd supt un stejar. Şi i-a zis: „Tu eşti omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda?“ El a răspuns: „Eu sīnt.“

15.         Atunci el i-a zis: „Vino cu mine acasă, şi să iei ceva să mănīnci.“

16.         Dar el a răspuns: „Nu pot nici să mă īntorc cu tine, nici să intru la tine. Nu voi mīnca pīne şi nici nu voi bea apă cu tine īn locul acesta;

 

17.         căci mi s'a spus , prin cuvīntul Domnului: «Să nu mănīnci pīne nici să nu bei apă acolo, şi nici să nu te īntorci pe drumul pe care te vei duce.“

 

18.         Şi el i-a zis: „Şi eu sīnt prooroc ca tine; şi un īnger mi-a vorbit din partea Domnului, şi mi-a zis: «Adu-l acasă cu tine ca să mănīnce pīne şi să bea apă.“ Īl minţea.

19.         Omul lui Dumnezeu s'a īntors cu el, şi a mīncat pīne şi a băut apă īn casa lui.

20.         Pe cīnd stăteau ei la masă, cuvīntul Domnului a vorbit proorocului, care-l adusese īnapoi.

21.         Şi el a strigat omului lui Dumnezeu care venise din Iuda: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentrucă n'ai ascultat porunca Domnului, şi n'ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse Domnul, Dumnezeul tău;

22.         pentrucă te-ai īntors, şi ai mīncat pīne şi ai băut apă, īn locul despre care īţi spusese: «Să nu mănīnci pīne şi să nu bei apă acolo», - trupul tău mort nu va intra īn mormīntul părinţilor tăi.“

 

23.         Şi, dupăce a mīncat pīne şi a băut apă proorocul pe care-l īntorsese, i-a pus şaua pe măgar.

24.         Omul lui Dumnezeu a plecat; şi a fost īntīlnit pe drum de un leu care l-a omorīt. Trupul lui mort era īntins pe drum; măgarul a rămas līngă el, şi leul stătea şi el līngă trup.

 

25.         Şi nişte oameni cari treceau pe acolo, au văzut trupul īntins īn drum şi leul stīnd līngă trup; şi au spus lucrul acesta, la venirea lor īn cetatea īn care locuia proorocul cel bătrīn.

26.         Cīnd a auzit lucrul acesta proorocul care īntorsese depe drum pe omul lui Dumnezeu, a zis: „Este omul lui Dumnezeu, care n'a ascultat de porunca Domnului, şi Domnul l-a dat īn ghearele leului care l-a sfīrşiat şi l-a omorīt, după cuvīntul pe care i-l spusese Domnul.“

27.         Apoi, īndreptīndu-se către fiii săi, a zis: „Puneţi-mi şaua pe măgar.“ Au pus şaua pe măgar,

28.         şi el a plecat. A găsit trupul īntins īn drum, şi măgarul şi leul stīnd līngă trup. Leul nu mīncase trupul şi nu sfīşiase pe măgar.

29.         Proorocul a ridicat trupul omului lui Dumnezeu, l-a pus pe măgar, şi l-a dus īnapoi; şi bătrīnul prooroc s'a īntors īn cetate să-l jălească şi să-l īngroape.

30.         I-a pus trupul īn mormīnt şi l-au jălit, zicīnd: „Vai, frate!“

 

31.         Dupăce l-a īngropat, a zis fiilor săi: „Cīnd voi muri, să mă īngropaţi īn mormīntul īn care este īngropat omul lui Dumnezeu; să-mi puneţi oasele līngă oasele lui.

 

32.         Căci se va īmplini cuvīntul pe care l-a strigat el din partea Domnului īmpotriva, altarului din Betel, şi īmpotriva tuturor capiştelor de īnălţimi din cetăţile Samariei.“

 

 

Neascultarea lui Ieroboam.

 

33.         După īntīmplarea aceasta, Ieroboam nu s'a abătut de pe calea lui cea rea. A pus iarăş preoţi pentru īnălţimi, luaţi din tot poporul: pe oricine dorea, īl sfinţea preot al īnălţimilor.

 

34.         Şi fapta aceasta a fost un prilej de păcătuire pentru casa lui Ieroboam, şi pentru aceasta a fost nimicită ea şi ştearsă de pe faţa pămīntului.

 

 

Nevasta lui Ieroboam la proorocul Ahia.

 

14

 

1.           Īn vremea aceea, s'a īmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam.

2.           Şi Ieroboam a zis nevestei sale: „Scoală-te, te rog, şi schimbă-ţi hainele, ca să nu se ştie că eşti nevasta lui Ieroboam, şi du-te la Silo. Iată că acolo este Ahia, proorocul; el mi-a spus că voi fi īmpăratul poporului acestuia.

 

3.           Ia cu tine zece pīni, turte, şi un vas cu miere, şi intră la el: el īţi va spune ce va fi cu copilul.“

 

4.           Nevasta lui Ieroboam a făcut aşa; s'a sculat, s'a dus la Silo, şi a intrat īn casa lui Ahia. Ahia nu mai putea să vadă, căci ochii i se īntunecaseră de bătrīneţă.

 

5.           Domnul spusese lui Ahia: „Nevasta lui Ieroboam are să vină să te īntrebe de fiul ei, pentrucă este bolnav. Să vorbeşti aşa şi aşa. Ea cīnd va veni, se va da drept alta.“

6.           Cīnd a auzit Ahia vuietul paşilor ei, īn clipa cīnd intra pe uşă, a zis: „Intră, nevasta lui Ieroboam; pentruce vrei să te dai drept alta? Sīnt īnsărcinat să-ţi vestesc lucruri aspre.

7.           Du-te, şi spune lui Ieroboam: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Te-am ridicat din mijlocul poporului, te-am pus căpetenie peste poporul Meu Israel,

 

8.           am rupt īmpărăţia dela casa lui David, şi ţi-am dat-o ţie, şi n'ai fost ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele şi a umblat după Mine din toată inima lui, nefăcīnd decīt ce este drept īnaintea Mea.

 

9.           Tu ai făcut mai rău decīt toţi ceice au fost īnaintea ta: te-ai dus să-ţi faci alţi dumnezei şi chipuri turnate ca să Mă mīnii, şi M'ai lepădat īnapoia ta!

 

10.         De aceea, voi trimete nenorocirea peste casa lui Ieroboam, voi nimici pe oricine este al lui Ieroboam, fie rob, fie slobod īn Israel, şi voi mătura casa lui Ieroboam, cum se mătură murdăriile, pīnă va peri.

 

11.         Cel ce va muri īn cetate din casa lui Ieroboam, va fi mīncat de cīni, şi cel ce va muri pe cīmp va fi mīncat de păsările cerului. Căci Domnul a vorbit.

 

12.         Tu, scoală-te şi du-te acasă. Şi cum īţi vor păşi picioarele īn cetate, copilul va muri.

 

13.         Tot Israelul īl va plīnge, şi-l vor īngropa; căci el este singurul din casa lui Ieroboam care va fi pus īntr'un mormīnt, pentrucă este singurul din casa lui Ieroboam īn care s'a găsit ceva bun īnaintea Domnului, Dumnezeului lui Israel.

 

14.         Domnul va pune peste Israel un īmpărat, care va nimici casa lui Ieroboam īn ziua aceea. Şi nu se īntīmplă oare chiar acum lucrul acesta?

 

15.         Domnul va lovi pe Israel, şi Israel va fi ca trestia clătinată īn ape; va smulge pe Israel din această ţară bună pe care o dăduse părinţilor lor, şi-i va īmprăştia dincolo de Rīu, pentrucă şi-au făcut idoli, mīniind pe Domnul.

 

16.         Va părăsi pe Israel, din pricina păcatelor pe cari le-a făcut Ieroboam şi īn cari a tīrīt şi pe Israel.“

 

17.         Nevasta lui Ieroboam s'a sculat, şi a plecat. A ajuns la Tirţa; şi cum a atins pragul casei, copilul a murit.

 

18.         L-au īngropat, şi tot Israelul l-a plīns, după cuvīntul Domnului, pe care-l spusese prin robul Său Ahia, proorocul.

 

 

Moartea lui Ieroboam.

 

19.         Celelalte fapte ale lui Ieroboam, cum a făcut război şi cum a domnit, sīnt scrise īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel.

 

20.         Ieroboam a īmpărăţit douăzeci şi doi de ani; apoi a adormit cu părinţii săi. Şi īn locul lui a īmpărăţit fiul său Nadab.

 

Domnia lui Roboam.

 

21.         Roboam, fiul lui Solomon, a īmpărăţit peste Iuda. Avea patruzeci şi unu de ani cīnd s'a făcut īmpărat, şi a īmpărăţit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele īn ea. Mamă-sa se chema Naama, Amonita.

 

22.         Iuda a făcut ce este rău īnaintea Domnului; şi, prin păcatele pe cari le-au săvīrşit, I-au stīrnit gelozia mai mult decīt părinţii lor.

 

23.         Şi-au zidit şi ei īnălţimi cu stīlpi īnchinaţi idolilor şi Astartee pe orice deal īnalt şi supt orice copac verde.

 

24.         Au fost chiar şi sodomiţi īn ţară. Au făcut de toate urīciunele neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

 

25.         Īn al cincilea an al īmpărăţirii lui Roboam, Şişac, īmpăratul Egiptului, s'a suit īmpotriva Ierusalimului.

 

26.         A luat vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei īmpăratului, a luat tot. A luat toate scuturile de aur pe cari le făcuse Solomon.

 

27.         Īmpăratul Roboam a făcut īn locul lor nişte scuturi de aramă, şi le-a dat īn grija căpeteniilor alergătorilor, cari păzeau intrarea casei īmpăratului.

28.         Oridecīte ori se ducea īmpăratul la Casa Domnului, alergătorii le purtau; apoi le aduceau iarăş īn odaia alergătorilor.

29.         Celelalte fapte ale lui Roboam, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

 

30.         Totdeauna a fost război īntre Roboam şi Ieroboam.

 

31.         Roboam a adormit cu părinţii lui, şi a fost īngropat cu părinţii lui īn cetatea lui David. Mamă-sa se numea Naama, Amonita. Şi īn locul lui a īmpărăţit fiul său Abiam.

 

 

Abiam.

 

15

 

1.           Īn al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a īnceput să īmpărăţească peste Iuda Abiam.

 

2.           A īmpărăţit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Maaca, fata lui Abisalom.

 

3.           El s'a dedat la toate păcatele pe cari le făcuse tatăl său īnaintea lui; şi inima lui n'a fost īntreagă a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David.

 

4.           Dar din pricina lui David, Domnul Dumnezeul lui i-a dat o lumină la Ierusalim, punīnd pe fiul lui după el şi lăsīnd Ierusalimul īn picioare.

 

5.           Căci David făcuse ce este plăcut īnaintea Domnului, şi nu se abătuse dela niciuna din poruncile Lui īn tot timpul vieţii lui, afară de īntīmplarea cu Urie, Hetitul.

 

6.           Īntre Roboam şi Ieroboam a fost război tot timpul cīt a trăit Roboam.

 

7.           Celelalte fapte ale lui Abiam, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

              Īntre Abiam şi Ieroboam a fost război.

 

8.           Abiam a adormit cu părinţii lui, şi l-au īngropat īn cetatea lui David. Şi īn locul lui a domnit fiul său Asa.

 

 

Asa.

 

9.           Īn al douăzecilea an al lui Ieroboam, īmpăratul lui Israel, a īnceput să domnească peste Iuda Asa.

10.         El a domnit patruzeci şi unu de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Maaca, fata lui Abisalom.

11.         Asa a făcut ce este plăcut īnaintea Domnului, ca tatăl său David.

 

12.         A scos din ţară pe sodomiţi, şi a īndepărtat toţi idolii pe cari-i făcuseră părinţii lui.

 

13.         Şi chiar pe mama sa Maaca n'a mai lăsat-o să fie īmpărăteasă, pentrucă făcuse un idol Astarteei. Aşa i-a sfărīmat idolul, şi l-a ars īn pīrīul Chedron.

 

14.         Dar īnălţimile n'au perit, măcar că inima lui Asa a fost īn totul a Domnului īn tot timpul vieţii lui.

 

15.         El a pus īn Casa Domnului lucrurile hărăzite de tatăl său şi de el īnsuş: argint, aur şi vase.

 

Războiul dintre Asa şi Baeşa.

 

16.         Īntre Asa şi Baeşa, īmpăratul lui Israel, a fost război īn tot timpul vieţii lor.

17.         Baeşa, īmpăratul lui Israel, s'a suit īmpotriva lui Iuda; şi a īntărit Rama, ca să īmpedece pe ai lui Asa, īmpăratul lui Iuda, să iasă şi să intre.

 

18.         Asa a luat tot argintul şi tot aurul cari rămăseseră īn vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei īmpăratului, şi le-a pus īn mīnile slujitorilor lui, pe care i-a trimes la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, īmpăratul Siriei, care locuia la Damasc. Īmpăratul Asa a trimes să-i spună:

 

19.         „Să fie un legămīnt īntre mine şi tine, cum a fost īntre tatăl meu şi tatăl tău. Iată, īţi trimet un dar īn argint şi īn aur. Du-te, rupe legămīntul tău cu Baeşa, īmpăratul lui Israel, ca să se depărteze de la mine.“

20.         Ben-Hadad a ascultat pe īmpăratul Asa; a trimes pe căpeteniile oştirii lui īmpotriva cetăţilor lui Israel, şi au pustiit Iionul, Dan, Abel-Bet-Maaca, tot Chinerotul, şi toată ţara lui Neftali.

 

21.         Cīnd a auzit Baeşa lucrul acesta, a īncetat să mai īntărească Rama, şi s'a īntors la Tirţa.

22.         Īmpăratul Asa a chemat pe tot Iuda, fără să lase la o parte pe cineva, şi au ridicat pietrele şi lemnul pe care-l īntrebuinţa Baeşa la īntărirea Ramei; şi īmpăratul Asa le-a īntrebuinţat la īntărirea Ghebei lui Beniamin şi Miţpei.

 

23.         Toate celelalte fapte ale lui Asa, toate isprăvile lui şi tot ce a făcut, şi cetăţile pe cari le-a zidit, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda? Totuş, la bătrīneţe, a fost bolnav de picioare.

 

24.         Asa a adormit cu părinţii lui, şi a fost īngropat cu părinţii lui īn cetatea tatălui său David. Şi īn locul lui a domnit fiul său Iosafat.

 

 

Domnia lui Nadab.

 

25.         Nadab, fiul lui Ieroboam, a īnceput să domnească peste Israel, īn al doilea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda. El a domnit doi ani peste Israel.

26.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, şi a umblat pe calea tatălui său, săvīrşind păcatele īn cari tīrīse tatăl său pe Israel.

 

27.         Baeşa, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar, a uneltit īmpotriva lui, şi Baeşa l-a omorīt la Ghibeton, care era al Filistenilor, pe cīnd Nadab şi tot Israelul īmpresurau Ghibetonul.

 

28.         Baeşa l-a omorīt īn al treilea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda, şi a domnit el īn locul lui.

29.         Cīnd s'a făcut īmpărat, a ucis toată casa lui Ieroboam, n'a lăsat să scape nimeni cu viaţă, ci a nimicit totul, după cuvīntul pe care-l spusese Domnul prin robul său Ahia din Silo,

 

30.         din pricina păcatelor pe cari le făcuse Ieroboam şi īn cari tīrīse şi pe Israel, mīniind astfel pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.

 

31.         Celelalte fapte ale lui Nadab, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

32.         Īntre Asa şi Baeşa, īmpăratul lui Israel, a fost război īn tot timpul vieţii lor.

 

 

Domnia lui Baeşa.

 

33.         Īn al treilea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste tot Israelul la Tirţa, Baeşa, fiul lui Ahia. A domnit douăzeci şi patru de ani.

34.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, şi a umblat pe calea lui Ieroboam, săvīrşind păcatele īn cari tīrīse Ieroboam pe Israel.

 

 

16

 

1.           Cuvīntul Domnului a vorbit astfel lui Iehu, fiul lui Hanani, īmpotriva lui Baeşa:

 

2.           „Eu te-am ridicat din ţărīnă, şi te-am pus mai mare peste poporul Meu Israel; dar pentrucă ai umblat pe calea lui Ieroboam, şi ai făcut pe poporul Meu Israel să păcătuiască, pentruca să Mă mīnii prin păcatele lor,

 

3.           iată că voi mătura pe Baeşa şi casa lui, şi casa ta o voi face ca şi casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat.

 

4.           Cine va muri īn cetate din casa lui Baeşa, va fi mīncat de cīni, şi cine va muri pe cīmp dintr'ai lui, va fi mīncat de păsările cerului.“

 

5.           Celelalte fapte ale lui Baeşa, ce a făcut el, şi isprăvile lui, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

 

6.           Baeşa a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat la Tirţa. Şi īn locul lui a domnit fiul său Ela.

 

7.           Cuvīntul Domnului vorbise prin proorocul Iehu, fiul lui Hanani, īmpotriva lui Baeşa, şi īmpotriva casei lui, pe deoparte pentru tot răul pe care-l făcuse supt ochii Domnului, mīniindu-L prin lucrul mīnilor lui şi ajungīnd ca şi casa lui Ieroboam, iar pe de alta pentrucă lovise casa lui Ieroboam.

 

 

Domnia lui Ela.

 

8.           Īn al douăzeci şi şaselea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească Ela, fiul lui Baeşa. El a domnit peste Israel la Tirţa. A domnit doi ani.

9.           Slujitorul său Zimri, care era mai mare peste jumătate din carăle lui, a uneltit īmpotriva lui. Ela era la Tirţa, chefuind şi īmbătīndu-se īn casa lui Arţa, căpetenia casei īmpăratului la Tirţa.

 

10.         Zimri a intrat, l-a lovit şi l-a ucis, īn al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda. Şi a domnit el īn locul lui.

11.         Cīnd s'a făcut īmpărat şi a şezut pe scaunul lui de domnie, a omorīt toată casa lui Baeşa, n'a lăsat să scape nimeni din ai lui: nici rudă nici prieten.

 

12.         Zimri a nimicit toată casa lui Baeşa, după cuvīntul pe care-l spusese Domnul īmpotriva lui Baeşa prin proorocul Iehu,

 

13.         din pricina tuturor păcatelor pe cari le săvīrşise Baeşa şi fiul său Ela, şi īn cari tīrīseră şi pe Israel, mīniind prin idolii lor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.

 

14.         Celelalte fapte ale lui Ela, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

 

Zimri.

 

15.         Īn al douăzeci şi şaptelea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda, Zimri a domnit şapte zile la Tirţa.

              Poporul tăbăra īmpotriva Ghibetonului care era al Filistenilor.

 

16.         Şi poporul a auzit īn tabără vestea aceasta: „Zimri a uneltit, şi chiar a ucis pe īmpărat!“ Şi īn ziua aceea, tot Israelul a pus īn tabără ca īmpărat al lui Israel pe Omri, căpetenia oştirii.

17.         Omri, şi tot Israelul cu el, au pornit din Ghibeton, şi au īmpresurat Tirţa.

18.         Zimri, văzīnd că cetatea este luată, a intrat īn cetăţuia casei īmpăratului, şi a dat foc casei īmpăratului peste el. Astfel a murit el,

19.         din pricina păcatelor pe cari le săvīrşise, făcīnd ce este rău īnaintea Domnului, umblīnd pe calea lui Ieroboam, săvīrşind păcatele pe cari le făcuse Ieroboam, şi făcīnd şi pe Israel să păcătuiască.

 

20.         Celelalte fapte ale lui Zimri, şi uneltirea pe care a făcut-o el nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

21.         Atunci poporul lui Israel s'a desbinat īn două părţi; jumătate din popor voia să facă īmpărat pe Tibni, fiul lui Ghinat, şi jumătate era pentru Omri.

22.         Ceice urmau pe Omri au biruit pe ceice urmau pe Tibni, fiul lui Ghinat. Tibni a murit, şi Omri a domnit.

 

Domnia lui Omri.

 

23.         Īn al treizeci şi unulea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel Omri. A domnit doisprezece ani. După ce a domnit şase ani la Tirţa,

24.         a cumpărat dela Şemer muntele Samariei, cu doi talanţi de argint; a īntărit muntele, şi a pus cetăţii pe care a zidit-o, numele Samaria, după numele lui Şemer, domnul muntelui.

 

25.         Omri a făcut ce este rău īnaintea Domnului, şi a lucrat mai rău decīt toţi ceice fuseseră īnaintea lui.

 

26.         A umblat īn toată calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi s'a dedat la păcatele īn cari tīrīse Ieroboam pe Israel, mīniind prin idolii lor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.

 

27.         Celelalte fapte ale lui Omri, ce a făcut el, şi isprăvile lui, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

28.         Omri a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat la Samaria. Şi īn locul lui a domnit fiul său Ahab.

 

Ahab şi Izabela.

 

29.         Ahab, fiul lui Omri, a īnceput să domnească peste Israel, īn al treizeci şi optulea an al lui Asa, īmpăratul lui Iuda. Ahab, fiul lui Omri, a domnit douăzeci şi doi de ani peste Israel la Samaria.

30.         Ahab, fiul lui Omri, a făcut ce este rău īnaintea Domnului, mai mult decīt toţi ceice fuseseră īnaintea lui.

31.         Şi, ca şi cum ar fi fost puţin lucru pentru el să se dedea la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a mai luat de nevastă şi pe Izabela, fata lui Etbaal, īmpăratul Sidoniţilor, şi a slujit lui Baal şi s'a īnchinat īnaintea lui.

 

32.         A ridicat un altar lui Baal īn templul lui Baal pe care l-a zidit la Samaria,

 

33.         şi a făcut un idol Astarteei. Ahab a făcut mai multe rele decīt toţi īmpăraţii lui Israel cari fuseseră īnaintea lui, ca să mīnie pe Domnul Dumnezeul lui Israel.

 

34.         Pe vremea lui, Hiel din Betel a zidit iarăş Ierihonul; i-a pus temeliile cu preţul lui Abiram, īntīiul lui născut, şi i-a pus porţile cu preţul lui Segub, cel mai tīnăr fiu al lui, după cuvīntul pe care-l spusese Domnul prin Iosua, fiul lui Nun.

 

 

Proorocul Ilie.

 

17

 

1.           Ilie, Tişbitul, unul din locuitorii Galaadului, a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, al cărui slujitor sīnt, că īn anii aceştia nu va fi nici rouă, nici ploaie, decīt după cuvīntul meu.“

 

2.           Şi cuvīntul Domnului a vorbit lui Ilie, cu aceste vorbe:

3.           „Pleacă de aici, īndreaptă-te spre răsărit, şi ascunde-te līngă pīrīul Cherit, care este īn faţa Iordanului.

4.           Vei bea apă din pīrīu, şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.“

5.           El a plecat şi a făcut după cuvīntul Domnului. S'a dus şi s'a aşezat līngă pīrīul Cherit, care este īn faţa Iordanului.

6.           Corbii īi aduceau pīne şi carne dimineaţa, şi pīne şi carne seara, şi bea apă din pīrīu.

7.           Dar după cītăva vreme pīrītul a secat, căci nu căzuse ploaie īn ţară.

 

Văduva din Sarepta.

 

8.           Atunci cuvīntul Domnului i-a vorbit astfel:

9.           „Scoală-te, du-te la Sarepta care ţine de Sidon, şi rămīi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.“

 

10.         Ilie s'a sculat, şi s'a dus la Sarepta. Cīnd a ajuns la poarta cetăţii, acolo era o femeie văduvă care strīngea lemne. El a chemat-o, şi a zis: „Du-te şi adu-mi, te rog, puţină apă īntr'un vas, ca să beau.“

11.         Pe cīnd se ducea ea să-i aducă, a chemat-o din nou, şi a zis: „Adu-mi, te rog, şi o bucată de pīne īn mīna ta.“

12.         Şi ea a răspuns: „Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n'am nimic copt, n'am decīt un pumn de făină īntr'o oală şi puţin untdelemn īntr-un ulcior. Şi iată, strīng două bucăţi de lemne, apoi mă voi īntoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mīnca şi apoi vom muri.“

13.         Ilie i-a zis: „Nu te teme, īntoarce-te şi fă cum ai zis. Numai, pregăteşte-mi īntīi mie cu untdelemnul şi făina aceea o mică turtă, şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău.

14.         Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Făina din oală nu va scădea şi untdelemnul din ulcior nu se va īmpuţina, pīnă īn ziua cīnd va da Domnul ploaie pe faţa pămīntului.“

15.         Ea s'a dus, şi a făcut după cuvīntul lui Ilie. Şi multă veme a avut ce să mănīnce, ea şi familia ei, şi Ilie.

16.         Făina din oală n'a scăzut, şi untdelemnul din ulcior nu s'a īmpuţinat, după cuvīntul pe care-l rostise Domnul prin Ilie.

 

Īnvierea fiului văduvei.

 

17.         După aceea, fiul femeii, stăpīna casei, s'a īmbolnăvit. Şi boala lui a fost atīt de cumplită īncīt n'a mai rămas suflare īn el.

18.         Femeia a zis atunci lui Ilie: „Ce am eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca să aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea, şi să-mi omori astfel fiul?“

 

19.         El i-a răspuns: „Dă-mi īncoace pe fiul tău.“ Şi l-a luat dela sīnul femeii, l-a suit īn odaia de sus unde locuia el, şi l-a culcat pe patul lui.

20.         Apoi a chemat pe Domnul, şi a zis: „Doamne, Dumnezeule, oare atīt de mult să mīhneşti Tu chiar pe văduva aceasta, la care am fost primit ca oaspete, īncīt să-i omori fiul?“

21.         Şi s'a īntins de trei ori peste copil, a chemat pe Domnul, şi a zis: „Doamne, Dumnezeule, Te rog, fă să se īntoarcă sufletul copilului īn el!“

 

22.         Domnul a ascultat glasul lui Ilie, şi sufletul copilului s'a īntors īn el, şi a īnviat.

23.         Ilie a luat copilul, l-a pogorīt jos īn casă din odaia de sus, şi l-a dat mamei sale. Şi Ilie a zis: „Iată, fiul tău este viu.“

 

24.         Şi femeia a zis lui Ilie: „Cunosc acum că eşti un om al lui Dumnezeu, şi cuvīntul Domnului īn gura ta este adevăr!“

 

 

Ilie īnaintea lui Ahab.

 

18

 

1.           Au trecut multe zile, şi cuvīntul Domnului a vorbit astfel lui Ilie, īn al treilea an: „Du-te, şi īnfăţişează-te īnaintea lui Ahab, ca să dau ploaie pe faţa pămīntului.“

 

2.           Şi Ilie s'a dus să se īnfăţişeze īnaintea lui Ahab.

              Era mare foamete īn Samaria.

3.           Şi Ahab a trimes să cheme pe Obadia, mai marele casei lui. - Obadia se temea mult de Domnul.

4.           De aceea cīnd a nimicit Izabela pe proorocii Domnului, Obadia a luat o sută de prooroci, i-a ascuns cīte cincizeci īntr'o peştere, şi i-a hrănit cu pīne şi cu apă. -

5.           Ahab a zis lui Obadia: „Haidem prin ţară pe la toate izvoarele de apă şi pe la toate pīrīurile; poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm viaţa cailor şi catīrilor, şi să n'avem nevoie să omorīm vitele.“

6.           Şi-au īmpărţit ţara s'o cutreere. Ahab a plecat singur pe un drum, şi Obadia a plecat singur pe un alt drum.

7.           Pe cīnd era Obadia pe drum, iată că l-a īntīlnit Ilie. Obadia, cunoscīndu-l, a căzut cu faţa la pamīnt, şi a zis: „Tu eşti, domnul meu Ilie?“

8.           El i-a răspuns: „Eu sīnt; du-te şi spune stăpīnului tău: «Iată că a venit Ilie!“

9.           Şi Obadia a zis: „Ce păcat am săvīrşit eu, ca să dai pe robul tău īn mīnile lui Ahab, ca să mă omoare?

10.         Viu este Domnul, că n'a rămas popor sau īmpărăţie unde să nu fi trimes stăpīnul meu să te caute; şi cīnd se spunea că nu eşti acolo, punea pe īmpărăţia şi poporul acela să jure că nu te-a găsit.

11.         Şi acum zici: «Du-te, şi spune stăpīnului tău: «Iată că a venit Ilie»!

12.         Şi apoi, cīnd voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce nu ştiu unde. Dacă m'aş duce să dau de ştire lui Ahab, şi nu te-ar găsi, mă va omorī. Şi totuş robul tău se teme de Domnul din tinereţa lui.

 

13.         Nu s'a spus oare domnului meu ce am făcut cīnd a ucis Izabela pe proorocii Domnului? Cum am ascuns o sută de prooroci ai Domnului, cīte cincizeci īntr-o peşteră şi i-am hrănit cu pīne şi cu apă?

14.         Şi acum tu zici: «Du-te şi spune stăpīnului tău: «Iată că a venit Ilie»! El mă va ucide.“

15.         Dar Ilie a zis: „Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sīnt, că astăzi mă voi īnfăţişa īnaintea lui Ahab.“

 

Ilie şi proorocii lui Baal.

 

16.         Obadia, ducīndu-se īnaintea lui Ahab, l-a īnştiinţat despre lucrul acesta. Şi Ahab s'a dus īnaintea lui Ilie.

17.         Abia a zărit Ahab pe Ilie, şi i-a zis: „Tu eşti acela care nenoroceşti pe Israel?“

 

18.         Ilie a răspuns: „Nu eu nenorocesc pe Israel; ci tu, şi casa tatălui tău, fiindcă aţi părăsit poruncile Domnului şi te-ai dus după Baali.

 

19.         Strīnge acum pe tot Israelul la mine, la muntele Carmel, pe cei patrusute cincizeci de prooroci ai lui Baal, şi pe cei patru sute de prooroci ai Astarteei, cari mănīncă la masa Izabelei“.

 

20.         Ahab a trimes soli la toţi copiii lui Israel, şi a strīns pe prooroci la muntele Carmel.

 

21.         Atunci Ilie s'a apropiat de tot poporul, şi a zis: „Pīnă cīnd vreţi să şchiopătaţi de amīndouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal!“ Poporul nu i-a răspuns nimic.

 

22.         Şi Ilie a zis poporului: „Eu singur am rămas din proorocii Domnului, pe cīnd prooroci ai lui Baal sīnt patru sute cincizeci.

 

23.         Să ni se dea doi junci. Ei să-şi aleagă un junc, pe care să-l taie īn bucăţi, şi să-l pună pe lemne, fără să pună foc. Şi eu voi pregăti celalt junc, şi-l voi pune pe lemne fără să pun foc.

24.         Apoi voi să chemaţi numele dumnezeului vostru; şi eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela să fie adevăratul Dumnezeu. Şi tot poporul a răspuns, şi a zis: „Bine!“

 

25.         Ilie a zis proorocilor lui Baal: „Alegeţi-vă un junc din cei doi, pregătiţi-l voi īntīi, căci sīnteţi mai mulţi, şi chemaţi numele dumnezeului vostru; dar să nu puneţi foc.“

26.         Ei au luat juncul pe care li l-au dat, şi l-au pregătit. Şi au chemat numele lui Baal, de dimineaţă pīnă la amează, zicīnd: „Baale, auzi-ne!“ Dar nu s'a auzit nici glas, nici răspuns. Şi săreau īmprejurul altarului pe care-l făcuseră.

 

27.         La amează, Ilie şi-a bătut joc de ei, şi a zis: „Strigaţi tare, fiindcă este dumnezeu; se gīndeşte la ceva, sau are treabă, sau este īn călătorie, sau poate că doarme, şi se va trezi.“

28.         Ei au strigat tare, şi, după obiceiul lor, şi-au făcut tăieturi cu săbiile şi cu suliţele, pīnă ce a curs sīnge pe ei.

 

29.         Cīnd a trecut ameaza, au aiurat, pīnă īn clipa cīnd se aducea jertfa de seară. Dar nu s'a auzit nici glas, nici răspuns, nici semn de luare aminte.

 

30.         Ilie a zis atunci īntregului popor: „Apropiaţi-vă de mine“! Tot poporul s'a apropiat de el. Şi Ilie a dres altarul Domnului care fusese sfărīmat.

 

31.         A luat douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, căruia Domnul īi zisese: „Israel īţi va fi numele“,

 

32.         şi a zidit cu pietrele acestea un altar īn Numele Domnului. A făcut īmprejurul altarului un şanţ, īn care īncăpeau două măsuri de sămīnţă.

33.         A aşezat apoi lemnele, a tăiat juncul īn bucăţi, şi l-a puse pe lemne. Apoi a zis: „Umpleţi patru vedre cu apă, şi vărsaţi-le pe arderea de tot şi pe lemne.“ Şi au făcut aşa.

 

34.         Apoi a zis: „Mai faceţi lucrul acesta odată.“ Şi l-au făcut īncă odată. Apoi a zis: „Mai faceţi-l şi a treia oară.“ Şi l-au făcut şi a treia oară.

35.         Apa curgea īn jurul altarului, şi au umplut cu apă şi şanţul.

 

36.         Īn clipa cīnd se aducea jertfa de seară, proorocul Ilie s'a apropiat şi a zis: „Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel! Fă să se ştie astăzi că Tu eşti Dumnezeu īn Israel, că eu sīnt slujitorul Tău, şi că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca Ta.

 

37.         Ascultă-mă, Doamne, ascultă-mă, pentruca să cunoască poporul acesta că Tu, Doamne, eşti adevăratul Dumnezeu, şi să le īntorci astfel inima spre bine!“

38.         Atunci a căzut foc dela Domnul, şi a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pămīntul, şi a supt şi apa care era īn şanţ.

 

39.         Cīnd a văzut tot poporul lucrul acesta, au căzut cu faţa la pămīnt, şi au zis: „Domnul este adevăratul Dumnezeu! Domnul este adevăratul Dumnezeu!“

 

40.         „Puneţi mīna pe proorocii lui Baal“, le-a zis Ilie: „niciunul să nu scape!“ Şi au pus mīna pe ei. Ilie i-a pogorīt la pīrīul Chison şi i-a junghiat acolo.

 

 

Ploaia.

 

41.         Apoi Ilie a zis lui Ahab: „Suie-te de mănīncă şi bea; căci se aude vuiet de ploaie.“

42.         Ahab s'a suit să mănīnce şi să bea. Dar Ilie s'a suit pe vīrful Carmelului, şi plecīndu-se la pămīnt, s'a aşezat cu faţa īntre genunchi,

 

43.         şi a zis slujitorului său: „Suie-te şi uită-te īnspre mare.“ Slujitorul s'a suit, s'a uitat, şi a zis: „Nu este nimic!“ Ilie a zis de şapte ori: „Du-te iarăş.“

44.         A şaptea oară, slujitorul a zis: „Iată că se ridică un mic nor din mare, ca o palmă de om.“ Ilie a zis: „Suie-te, şi spune lui Ahab: «Īnhamă, şi pogoară-te, ca să nu te oprească ploaia.“

45.         Peste cīteva clipe, cerul s'a īnegrit de nori, a īnceput vīntul, şi a venit o ploaie mare. Ahab s'a suit īn car, şi a plecat la Izreel.

46.         Şi mīna Domnului a venit peste Ilie, care şi-a īncins mijlocul, şi a alergat īnaintea lui Ahab pīnă la intrarea īn Izreel.

 

 

Fuga lui Ilie īn pustie.

 

19

 

1.           Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie, şi cum ucisese cu sabia pe toţi proorocii.

 

2.           Izabela a trimes un sol la Ilie, să-i spună: „Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mīne, la ceasul acesta, nu voi face cu viaţa ta ce ai făcut tu cu viaţa fiecăruia din ei.“

 

3.           Ilie, cīnd a văzut lucrul acesta, s'a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi-a lăsat slujitorul acolo.

4.           El s'a dus īn pustie unde, după un drum de o zi, a şezut subt un ienuper, şi dorea să moară, zicīnd: „Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sīnt mai bun decīt părinţii mei.“

 

5.           S'a culcat şi a adormit subt un ienuper. Şi iată, l-a atins un īnger şi i-a zis: „Scoală-te şi mănīncă.“

6.           El s'a uitat, şi la căpătīiul lui era o turtă coaptă pe nişte pietre īncălzite şi un ulcior cu apă. A mīncat şi a băut, apoi s'a culcat din nou.

7.           Īngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins, şi a zis: „Scoală-te şi mănīncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este prea lung pentru tine.“

8.           El s'a sculat, a mīncat şi a băut; şi, cu puterea pe care i-a dat-o mīncarea aceasta, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi pīnă la muntele lui Dumnezeu, Horeb.

 

 

Dumnezeu Se arată.

 

9.           Şi acolo, Ilie a intrat īntr'o peşteră, şi a rămas īn ea peste noapte. Şi cuvīntul Domnului i-a vorbit astfel: „Ce faci tu aici, Ilie?“

10.         El a răspuns: „Am fost plin de rīvnă pentru Domnul, Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legămīntul Tău, au sfărīmat altarele Tale, şi au ucis cu sabia pe proorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa!“

 

11.         Domnul i-a zis: „Ieşi, şi stai pe munte īnaintea Domnului!“ Şi iată că Domnul a trecut pe līngă peşteră. Şi īnaintea Domnului a trecut un vīnt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărīma stīncile. Domnul nu era īn vīntul acela. Şi după vīnt, a venit un cutremur de pămīnt. Domnul nu era īn cutremurul de pămīnt.

 

12.         Şi după cutremurul de pămīnt, a venit un foc: Domnul nu era īn focul acela. Şi după foc, a venit un susur blīnd şi supţire.

13.         Cīnd l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stătut la gura peşterii.

 

              Şi un glas i-a vorbit, zicīnd: „Ce faci tu aici, Ilie ?“

 

14.         El a răspuns: „Am fost plin de rīvnă pentru Domnul, Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legămīntul Tău, au sfărīmat altarele Tale, şi au ucis cu sabia pe proorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa.“

 

15.         Domnul i-a zis: „Du-te, īntoarce-te pe drumul tău prin pustie pīnă la Damasc; şi cīnd vei ajunge, să ungi pe Hazael ca īmpărat al Siriei.

 

16.         Să ungi şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, ca īmpărat al lui Israel; şi să ungi pe Elisei, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, ca prooroc īn locul tău.

 

17.         Şi se va īntīmpla că pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael īl va omorī Iehu; şi pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu, īl va omorī Elisei.

 

18.         Dar voi lăsa īn Israel şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii īnaintea lui Baal, şi a căror gură nu l-au sărutat.“

 

 

Elisei, ucenicul lui Ilie.

 

19.         Ilie a plecat de acolo, şi a găsit pe Elisei, fiul lui Şafat, arīnd. Īnaintea lui erau douăsprezece perechi de boi, şi el era cu a douăsprezecea. Ilie s'a apropiat de el, şi şi-a aruncat mantaua pe el.

20.         Elisei a părăsit boii, a alergat după Ilie, şi a zis: „Lasă-mă să sărut pe tatăl meu şi pe mama mea, şi te voi urma.“ Ilie i-a răspuns: „Du-te, şi apoi īntoarce-te: dar gīndeşte-te la ce ţi-am făcut.“

 

21.         După ce s'a depărtat de Ilie, s'a īntors şi a luat o păreche de boi pe cari i-a adus jertfă; cu uneltele boilor le-a fiert carnea, şi a dat-o oamenilor s'o mănīnce. Apoi s'a sculat, a urmat pe Ilie, şi a fost īn slujba lui.

 

 

Biruinţa lui Ahab.

 

20

 

1.           Ben-Hadad, īmpăratul Siriei, şi-a strīns toată oştirea: avea cu el treizeci şi doi de īmpăraţi, cai şi cară. S'a suit, a īmpresurat Samaria şi a īnceput lupta īmpotriva ei.

2.           A trimes īn cetate soli la Ahab, īmpăratul lui Israel, să-i spună: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad:

3.           «Argintul şi aurul tău sīnt ale mele, nevestele şi cei mai frumoşi copii ai tăi sīnt tot ai mei.“

4.           Īmpăratul lui Israel a răspuns: „Īmpărate, domnul meu, fie cum zici! Sīnt al tău cu tot ce am.“

5.           Solii s'au īntors, şi au zis: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad: «Am trimes să-ţi spună: «Să-mi dai argintul şi aurul tău, nevestele şi copiii tăi.

6.           De aceea, voi trimete mīne, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei īţi vor scormoni casa ta şi casele slujitorilor tăi, vor pune mīna pe tot ce ai mai scump, şi vor lua.“

7.           Īmpăratul lui Israel a chemat pe toţi bătrīnii ţării şi a zis: „Vedeţi bine şi īnţelegeţi că omul acesta ne vrea răul; căci a trimes să-mi ceară nevestele şi copiii, argintul şi aurul, şi n'am zis că nu i le dau!“

8.           Toţi bătrīnii şi tot poporul au zis lui Ahab: „Nu-l asculta şi nu te īnvoi.“

9.           Şi el a zis solilor lui Ben-Hadad: „Spuneţi domnului meu, īmpăratul: «Voi face tot ce ai trimes să ceri robului tău īntīia dată; dar lucrul acesta, nu-l pot face.“ Solii au plecat şi i-au dus răspunsul.

10.         Ben-Hadad a trimes să spună lui Ahab: „Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, de va ajunge praful Samariei să umple mīna īntregului popor care mă urmează!“

 

11.         Şi īmpăratul lui Israel a răspuns: „Cine īncinge armele, să nu se laude ca cel ce le pune jos!“

12.         Cīnd a primit Ben-Hadad răspunsul acesta, stătea la băut cu īmpăraţii īn corturi, şi a zis slujitorilor lui: „Pregătiţi-vă!“ Şi ei s'au pregătit de năvală īmpotriva cetăţii.

 

13.         Dar iată că un prooroc s'a apropiat de Ahab, īmpăratul lui Israel, şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Vezi toată această mulţime mare? O voi da astăzi īn mīnile tale, ca să cunoşti că Eu sīnt Domnul.“

 

14.         Ahab a zis: „Prin cine?“ Şi el a răspuns: „Aşa vorbeşte Domnul: «Prin slujitorii mai marilor peste ţinuturi.“ Ahab a zis: „Cine va īncepe lupta?“ Şi el a răspuns: „Tu“.

15.         Atunci Ahab a numărat slujitorii mai marilor peste ţinuturi, şi s'au găsit două sute treizeci şi doi; şi după ei, a numărat tot poporul, pe toţi copiii lui Israel, şi erau şapte mii.

16.         Au făcut o ieşire pela miazăzi. Ben-Hadad bea şi se īmbăta īn corturile lui cu cei treizeci şi doi de īmpăraţi cari-l ajutau.

 

17.         Slujitorii mai marilor peste ţinuturi au ieşit cei dintīi. Ben-Hadad a cercetat, şi i-au spus astfel: „Au ieşit nişte oameni din Samaria.“

18.         El a zis: „Dacă ies pentru pace, prindeţi-i vii; şi chiar dacă ies pentru luptă, prindeţi-i vii.“

19.         Cīnd au ieşit din cetate slujitorii mai marilor peste ţinuturi şi armata care-i urma,

20.         a lovit fiecare pe omul dinaintea lui, şi Sirienii au luat-o la fugă. Israel i-a urmărit. Ben-Hadad, īmpăratul Siriei, a scăpat pe un cal, cu nişte călăreţi.

21.         Īmpăratul lui Israel a eşit, a lovit caii şi carăle, şi a pricinuit Sirienilor o mare īnfrīngere.

 

A doua biruinţă asupra lui Ben-Hadad.

 

22.         Atunci proorocul s'a apropiat de īmpăratul lui Israel, şi i-a zis: „Du-te, īntăreşte-te, cercetează şi vezi ce ai de făcut; căci, la anul viitor īmpăratul Siriei se va sui din nou īmpotriva ta.“

 

23.         Slujitorii īmpăratului Siriei i-au zis: „Dumnezeul lor este un dumnezeu al munţilor; de aceea au fost mai tari decīt noi. Dar ia să ne luptăm cu ei īn cīmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decīt ei.

24.         Fă şi lucrul acesta: scoate pe fiecare din īmpăraţi dela locul lui, şi īnlocuieşte-i cu căpetenii;

25.         şi fă-ţi o armată ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atīţia cai şi tot atītea care. Apoi să ne batem cu ei īn cīmpie, şi se va vedea dacă nu vom fi mai tari decīt ei.“ El i-a ascultat, şi a făcut aşa.

26.         Īn anul următor Ben-Hadad a numărat pe Sirieni, şi s'a suit la Afec să lupte īmpotriva lui Israel.

 

27.         Copiii lui Israel au fost număraţi şi ei; au primit merinde, şi au ieşit īn īntīmpinarea Sirienilor. Au tăbărīt īn faţa lor, ca două turme mici de capre, pe cīnd Sirienii umpleau ţara.

28.         Omul lui Dumnezeu s'a apropiat şi a zis īmpăratului lui Israel: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentrucă Sirienii au zis: «Domnul este un dumnezeu al munţilor şi nu un dumnezeu al văilor,» voi da toată această mare mulţime īn mīnile tale, şi veţi şti că Eu sīnt Domnul.“

 

29.         Au stat tăbărīţi şapte zile unii īn faţa altora. Īn ziua a şaptea au īnceput lupta, şi copiii lui Israel au omorīt Sirienilor o sută de mii de oameni pedestraşi īntr'o zi.

30.         Ceilalţi au fugit īn cetatea Afec, şi a căzut zidul cetăţii peste douăzeci şi şapte de mii de oameni cari mai rămăseseră.

 

Ahab dă drumul lui Ben-Hadad.

 

              Ben-Hadad fugise şi el īn cetate, şi umbla din odaie īn odaie.

31.         Slujitorii lui i-au zis: „Iată, am auzit că īmpăraţii casei lui Israel sīnt nişte īmpăraţi miloşi; să ne īncingem deci coapsele cu saci, să ne punem funii pe capetele noastre, şi să ieşim la īmpăratul lui Israel: poate că te va lăsa cu viaţă.“

 

32.         Şi-au pus saci īmprejurul coapselor şi funii īmprejurul capului, s'au dus la īmpăratul lui Israel, şi au zis: „Robul tău Ben-Hadad a zis: «Lasă-mă cu viaţă!» Ahab a răspuns: «Mai este īncă īn viaţă? Este fratele meu!“

33.         Oamenii aceştia au luat lucrul acesta ca un semn bun, şi s'au grăbit să-l ia pe cuvīnt şi să zică: „Ben-Hadad este fratele tău!“ Şi el a zis: „Duceţi-vă şi aduceţi-l!“ Ben-Hadad a venit la el, şi Ahab l-a suit īn carul lui.

34.         Ben-Hadad i-a zis: „Īţi voi da īnapoi cetăţile pe cari le-a luat tatăl meu dela tatăl tău; şi-ţi vei face uliţi īn Damasc, cum făcuse tatăl meu īn Samaria.“ „Şi eu,“ a răspuns Ahab, „īţi voi da drumul, făcīnd un legămīnt.“ A făcut legămīnt cu el, şi i-a dat drumul.

 

35.         Unul din fiii proorocilor a zis tovarăşului său, după porunca Domnului: „Loveşte-mă, te rog!“ Dar omul acela n'a vrut să-l lovească.

 

36.         Atunci el i-a zis: „Pentrucă n'ai ascultat de glasul Domnului, iată, cīnd vei pleca dela mine, te va omorī un leu. Şi cīnd a plecat dela el, l-a īntīlnit un leu şi l-a omorīt.

 

37.         A găsit pe un alt om, şi a zis: «Loveşte-mă, te rog!“ Omul acela l-a lovit, şi l-a rănit.

38.         Proorocul s'a dus şi s'a aşezat pe drumul īmpăratului, şi s'a legat la ochi.

39.         Cīnd a trecut īmpăratul proorocul a strigat, şi i-a zis: „Robul tău era īn mijlocul luptei; şi iată că un om se apropie şi-mi aduce pe un alt om, zicīnd: «Păzeşte pe omul acesta; dacă va fugi, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, sau vei plăti un talant de argint!»

 

40.         Şi pe cīnd robul tău făcea cīte ceva īncoace şi īncolo, omul s'a făcut nevăzut.“ Īmpăratul lui Israel i-a zis: „Aceasta īţi este osīnda; tu īnsuţi ai rostit-o.“

41.         Īndată proorocul şi-a scos legătura dela ochi, şi īmpăratul lui Israel l-a cunoscut că făcea parte din prooroci.

42.         El a zis atunci īmpăratului: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentrucă ai lăsat să-ţi scape din mīni omul pe care-l sortisem nimicirii, viaţa ta va răspunde pentru viaţa lui, şi poporul tău pentru poporul lui.“

 

43.         Īmpăratul lui Israel s'a dus acasă, trist şi mīnios, şi a ajuns la Samaria.

 

 

Via lui Nabot.

 

21

 

1.           După aceste lucruri, iată ce s'a īntīmplat. Nabot, din Izreel, avea o vie la Izreel, līngă casa lui Ahab, īmpăratul Samariei.

2.           Şi Ahab a vorbit astfel lui Nabot: „Dă-mi mie via ta, să fac din ea o grădină de verdeţuri, căci este foarte aproape de casa mea. Īn locul ei īţi voi da o vie mai bună, sau dacă-ţi vine mai bine, īţi voi plăti preţul ei īn argint.“

 

3.           Dar Nabot a răspuns lui Ahab: „Să mă ferească Domnul să-ţi dau moştenirea părinţilor mei!“

4.           Ahab a intrat īn casă, trist şi mīniat, din pricina cuvintelor, pe cari i le spusese Nabot din Izreel: „Nu-ţi voi da moştenirea părinţilor mei!“ Şi s'a culcat pe pat, şi-a īntors faţa, şi n'a mīncat nimic.

 

5.           Nevastă-sa Izabela a venit la el, şi i-a zis: „Pentruce īţi este tristă inima şi nu mănīnci?“

6.           El i-a răspuns: „Am vorbit cu Nabot din Izreel, şi i-am zis: «Dă-mi via ta pe preţ de argint; sau, dacă vrei, īţi voi da o altă vie īn locul ei.“ Dar el a zis: „Nu pot să-ţi dau via mea!“

7.           Atunci Izabela, nevasta lui, i-a zis: „Oare nu domneşti tu acum peste Israel? Scoală-te, ia şi mănīncă şi fii cu inima veselă, căci eu īţi voi da via lui Nabot din Izreel!“

8.           Şi ea a scris nişte scrisori īn numele lui Ahab, le-a pecetluit cu pecetea lui Ahab, şi le-a trimes bătrīnilor şi dregătorilor cari locuiau cu Nabot īn cetatea lui.

9.           Iată ce a scris īn aceste scrisori: „Vestiţi un post; puneţi pe Nabot īn fruntea poporului,

10.         şi puneţi-i īn faţă doi oameni de nimic, cari să mărturisească astfel īmpotriva lui: «Tu ai blestemat pe Dumnezeu şi pe īmpăratul!» Apoi scoateţi-l afară, īmproşcaţi-l cu pietre, şi să moară.“

 

11.         Oamenii din cetatea lui Nabot, bătrīnii şi dregatorii cari locuiau īn cetate, au făcut cum le spusese Izabela, după cum era scris īn scrisorile pe cari li le trimisese ea.

12.         Au vestit un post, şi au pus pe Nabot īn fruntea poporului.

 

13.         Cei doi oameni de nimic au venit şi s'au aşezat īn faţa lui; şi aceşti oameni răi au mărturisit aşa īnaintea poporului, īmpotriva lui Nabot: „Nabot a blestemat pe Dumnezeu şi pe īmpăratul!“ Apoi l-au scos afară din cetate, l-au īmproşcat cu pietre, şi a murit.

 

14.         Şi au trimes să spună Izabelei: „Nabot a fost īmproşcat cu pietre, şi a murit.“

15.         Cīnd a auzit Izabela că Nabot fusese īmproşcat cu pietre şi că murise, a zis lui Ahab: „Scoală-te şi ia īn stăpīnire via lui Nabot din Izreel, care n'a vrut să ţi-o dea pe preţ de argint; căci Nabot nu mai trăieşte, a murit.“

16.         Ahab, auzind că a murit Nabot, s'a sculat să se pogoare la via lui Nabot din Izreel ca s'o ia īn stăpīnire.

 

Vestirea pedepsei.

 

17.         Atunci cuvīntul Domnului a vorbit lui Ilie, Tişbitul, astfel:

 

18.         „Scoală-te şi pogoară-te īnaintea lui Ahab, īmpăratul lui Israel la Samaria; iată-l, este īn via lui Nabot, unde s'a pogorīt s'o ia īn stăpīnire.

 

19.         Să-i spui: «Aşa vorbeşte Domnul: «Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ?» Şi să-i mai spui: «Aşa vorbeşte Domnul: «Chiar īn locul unde au lins cīnii sīngele lui Nabot, vor linge cīnii şi sīngele tău.“

 

20.         Ahab a zis lui Ilie: „M'ai găsit, vrăjmaşule?“ Şi el a răspuns: „Te-am găsit, pentrucă te-ai vīndut ca să faci ce este rău īnaintea Domnului.“

 

21.         „Iată ce zice Domnul: «Voi aduce nenorocirea peste tine; te voi mătura, voi nimici pe oricine este al lui Ahab, fie rob, fie slobod īn Israel,

 

22.         şi voi face casei tale cum am făcut casei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi casei lui Baeşa, fiul lui Ahia, pentrucă M'ai mīniat şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.“

 

23.         Domnul a vorbit şi despre Izabela, şi a zis: „Cīnii vor mīnca pe Izabela līngă īntăritura Izreelului.

 

24.         Cine va muri īn cetate din casa lui Ahab, va fi mīncat de cīni, iar cine va muri pe cīmp va fi mīncat de păsările cerului.“

 

25.         N'a fost nimeni care să se fi vīndut pentruca să facă ce este rău īnaintea Domnului, ca Ahab, pe care nevastă-sa Izabela īl aţīţa la aceasta.

 

26.         El a lucrat īn chipul cel mai urīcios, mergīnd după idoli, cum făceau Amoriţii, pe cari-i izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

 

 

Smerirea lui Ahab.

 

27.         Dupăce a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe trup, şi a postit: se culca cu sacul acesta, şi mergea īncet.

 

28.         Şi cuvīntul Domnului a vorbit lui Ilie, Tişbitul, astfel:

29.         „Ai văzut cum s'a smerit Ahab īnaintea Mea? Pentrucă s'a smerit īnaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea īn timpul vieţii lui; ci īn timpul vieţii fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!“

 

 

Legămīntul cu Iosafat.

 

22

 

1.           Au stat trei ani liniştiţi, fără să fie război īntre Siria şi Israel.

2.           Īn anul al treilea, Iosafat, īmpăratul lui Iuda, s'a pogorīt la īmpăratul lui Israel.

 

3.           Īmpăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: „Ştiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, īn loc să-l luăm īnapoi din mīnile īmpăratului Siriei.“

 

4.           Şi a zis lui Iosafat: „Vrei să vii cu mine să luptăm īmpotriva Ramotului din Galaad?“ Iosafat a răspuns īmpăratului lui Israel: „Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.“

 

5.           Apoi Iosafat a zis īmpăratului lui Israel: „Īntreabă acum, te rog, cuvīntul Domnului.“

6.           Īmpăratul lui Israel a strīns pe prooroci, īn număr de aproape patru sute, şi le-a zis: „Să merg să lupt īmpotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?“ Şi ei au răspuns: „Suie-te, şi Domnul īl va da īn mīnile īmpăratului.“

 

7.           Dar Iosafat a zis: „Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să-L putem īntreba?“

 

8.           Īmpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să īntrebăm pe Domnul; dar īl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte decīt rău: este Mica, fiul lui Imla.“ Şi Iosafat a zis: „Să nu vorbească īmpăratul aşa!“

9.           Atunci īmpăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis: „Trimete şi adu īndată pe Mica, fiul lui Imla.“

10.         Īmpăratul lui Israel şi Iosafat, īmpăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, īmbrăcaţi cu hainele lor īmpărăteşti, īn locul dela intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau īnaintea lor.

11.         Zedechia, fiul lui Chenaana, īşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni pīnă īi vei nimici.“

12.         Şi toţi proorocii prooroceau la fel, zicīnd: „Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbīndi, şi Domnul īl va da īn mīnile īmpăratului.“

13.         Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit aşa: „Iată, că proorocii, īntr'un glas, proorocesc bine īmpăratului; să fie dar şi cuvīntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte-i bine!“

14.         Mica a răspuns: „Viu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.“

 

15.         Cīnd a ajuns la īmpărat, īmpăratul i-a zis: „Mica, să mergem să luptăm īmpotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?“ El a răspuns: „Suie-te, căci vei izbīndi, şi Domnul īl va da īn mīnile īmpăratului.“

16.         Şi īmpăratul i-a zis: „De cīteori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decīt adevărul īn Numele Domnului?“

17.         Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor. Şi Domnul zice: «Oamenii aceştia n'au stăpīn; să se īntoarcă fiecare acasă īn pace.“

 

18.         Īmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu ţi-am spus că el nu prooroceşte nimic bun despre mine, ci prooroceşte numai rău?“

19.         Şi Mica a zis: „Ascultă dar cuvīntul Domnului! Am văzut pe Domnul stīnd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stīnd līngă El, la dreapta şi la stīnga Lui.

 

20.         Şi Domnul a zis: «Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?» Şi au răspuns unul īntr'un fel, altul īntr'altul.

21.         Şi un duh a venit şi s'a īnfăţişat īnaintea Domnului, şi a zis: «Eu īl voi amăgi.»

22.         Domnul i-a zis: «Cum?» «Voi ieşi», a răspuns el, «şi voi fi un duh de minciună īn gura tuturor proorocilor lui.» Domnul a zis: Īl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!“

 

23.         Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună īn gura tuturor proorocilor tăi cari sīnt de faţă. Dar Domnul a hotărīt lucruri rele īmpotriva ta.“

 

24.         Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis: „Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?“

 

25.         Mica a răspuns: „Vei vedea īn ziua cīnd vei umbla din odaie īn odaie ca să te ascunzi.“

26.         Īmpăratul lui Israel a zis: „Ia pe Mica, du-l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul īmpăratului,

27.         şi să le spui: «Aşa vorbeşte īmpăratul: «Puneţi pe omul acesta la īnchisoare, şi hrăniţi-l cu pīnea şi cu apa īntristării, pīnă cīnd mă voi īntoarce īn pace.“

28.         Şi Mica a zis: „Dacă te vei īntoarce īn pace, Domnul n'a vorbit prin mine.“ Apoi a mai zis: „Auziţi, popoare, toate.“

 

 

Moartea lui Ahab.

 

29.         Īmpăratul lui Israel şi Iosafat, īmpăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot din Galaad.

30.         Īmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, īmbracă-te cu hainele tale īmpărăteşti.“ Şi īmpăratul lui Israel şi-a schimbat hainele, şi s'a dus la luptă.

 

31.         Īmpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carălor lui: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu īmpăratul lui Israel.“

32.         Cīnd au zărit căpeteniile carălor pe Iosafat, au zis: „Negreşit, acesta este īmpăratul lui Israel.“ Şi s'au apropiat de el să-l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.

 

33.         Căpeteniile carălor, văzīnd că nu este īmpăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

34.         Atunci un om a tras cu arcul la īntīmplare, şi a lovit pe īmpăratul lui Israel la īncheietura platoşei. Īmpăratul a zis cărăuşului său: „Īntoarce, şi scoate-mă din cīmpul de bătaie, căci sīnt greu rănit.“

35.         Lupta a fost din ce īn ce mai crīncenă īn ziua aceea. Īmpăratul a stat drept īn carul lui īn faţa Sirienilor, şi seara a murit. Sīngele a curs din rană īn lăuntrul carului.

36.         La apusul soarelui, s'a strigat prin toată tabăra: „Să plece fiecare īn cetatea lui şi să plece fiecare īn ţara lui,

37.         căci a murit īmpăratul.“ S'au īntors la Samaria, şi īmpăratul a fost īngropat la Samaria.

38.         Cīnd au spălat carul īn iazul Samariei, cīnii au lins sīngele lui Ahab, şi curvele s'au scăldat īn el, după cuvīntul pe care-l spusese Domnul.

 

39.         Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit-o, şi toate cetăţile pe cari le-a zidit, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

 

40.         Ahab a adormit cu părinţii săi. Şi īn locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

 

Iosafat, īmpăratul lui Iuda.

 

41.         Iosafat, fiul lui Asa, a īnceput să domnească peste Iuda, īn al patrulea an al lui Ahab, īmpăratul lui Israel.

 

42.         Iosafat era de treizeci şi cinci de ani cīnd s'a făcut īmpărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

43.         El a umblat īn toată calea tatălui său Asa, şi nu s'a abătut deloc dela ea, făcīnd ce este plăcut īnaintea Domnului. Numai că īnălţimile n'au fost īndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămīie pe īnălţimi.

 

44.         Iosafat a trăit īn pace cu īmpăratul lui Israel.

 

45.         Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

46.         El a scos din ţară pe sodomiţii cari mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.

 

47.         Īn Edom nu era īmpărat pe atunci: cīrmuia un dregător.

 

48.         Iosafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s'au dus, căci corăbiile s'au sfărīmat la Eţion-Gheber.

 

49.         Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: „Vrei ca slujitorii mei să meargă īmpreună cu ai tăi pe corăbii?“ Dar Iosafat n'a voit.

50.         Iosafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat cu părinţii săi, īn cetatea tatălui său David. Şi īn locul lui a domnit fiul său Ioram.

 

 

Domnia lui Ahazia.

 

51.         Ahazia, fiul lui Ahab, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria, īn al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, īmpăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.

 

52.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, şi a umblat īn calea tatălui său şi īn calea mamei sale, şi īn calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

 

53.         A slujit lui Baal şi s'a īnchinat īnaintea lui, şi a mīniat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său.