[ Page principale | Commentaires | La Bible ]
PSALMII
CARTEA ĪNTĪIA
PSALMUL 1.
1
1. Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se opreşte pe calea celor păcătoşi,
şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!
2. Ci īşi găseşte plăcerea īn Legea Domnului,
şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!
3. El este ca un pom sădit līngă un izvor de apă,
care īşi dă rodul la vremea lui,
şi ale cărui frunze nu se veştejesc:
tot ce īncepe, duce la bun sfīrşit.
4. Nu tot aşa este cu cei răi:
ci ei sīnt ca pleava, pe care o spulberă vīntul.
5. Deaceea cei rău nu pot ţinea capul sus īn judecăţii,
nici păcătoşii īn adunarea celor neprihăniţi.
6. Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi,
dar calea păcătoşilor duce la pieire.
PSALMUL 2.
2
1. Pentruce se īntărītă nemulţumirile, şi pentruce cugetă popoarele lucruri deşerte?
2. Īmpăraţii pămīntului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc īmpreună īmpotriva Domnului şi īmpotriva Unsului Său, zicīnd:
3. Să le rupem legăturile
şi să scăpăm de lanţurile lor! -
4. Celce şade īn ceruri rīde,
Domnul Īşi bate joc de ei.
5. Apoi, īn mīnia Lui, le vorbeşte,
şi-i īngrozeşte cu urgia Sa, zicīnd:
6. Totuş, Eu am uns pe Īmpăratul Meu
pe Sion, muntele Meu cel sfīnt.
7. Eu voi vesti hotărīrea Lui, - zice Unsul -
Domnul Mi-a zis: «Tu eşti Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut.
8. Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire, şi marginile pămīntului īn stăpīnire!
9. Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, şi le vei sfărīma ca pe vasul unui olar.»
10. Acum dar, īmpăraţi, purtaţi-vă cu īnţelepciune!
Luaţi īnvăţătură, judecătorii pămīntului!
11. Slujiţi Domnului cu frică,
şi bucuraţi-vă, tremurīnd.
12. Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mīnie,
şi să nu pieriţi pe calea voastră,
căci mīnia Lui este gata să se aprindă!
Fericede toţi cīţi se īncred īn El!
PSALMUL 3.
Un psalm al lui David, făcut cu prilejul fugii lui dinaintea fiului său Absalom.
3
1. Doamne, ce mulţi sīnt vrăjmaşii mei!
Ce mulţime se scoală īmpotriva mea!
2. Cīt de mulţi zic despre mine:
Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu! -
3. Dar, Tu, Domane, Tu eşti scutul meu,
Tu eşti slava mea, şi Tu īmi īnalţi capul!
4. Eu strig cu glasul meu către Domnul,
şi El īmi răspunde din muntele Lui cel sfīnt.
5. Mă culc, adorm,
şi mă deştept iarăş, căci Domnul este sprijinul meu.
6. Nu mă tem de zecile de mii de popoare,
cari mă īmpresoară de toate părţile.
7. Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule!
Căci Tu baţi peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei,
şi zdrobeşti dinţii celor răi.
8. La Domnul este scăparea:
binecuvīntarea Ta să fie peste poporul Tău.
PSALMUL 4.
Către mai marele cīntăreţilor. De cīntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.
4
1. Răspunde-mi, cīnd strig, Dumnezeul neprihănirii mele:
scoate-mă la loc larg, cīnd sīnt la strīmtoare!
Ai milă, de mine, ascultă-mi rugăciunea!
2. Fiii oamenilor, pīnă cīnd va fi batjocorită slava mea?
Pīnă cīnd veţi iubi deşertăciunea, şi veţi umbla după minciuni?
3. Să ştiţi că Domnul Şi-a ales un om pe care-l iubeşte:
Domnul aude cīnd strig către El.
4. Cutremuraţi-vă, şi nu păcătuiţi!
Spuneţi lucrul acesta īn inimile voastre cīnd staţi īn pat: apoi tăceţi.
5. Aduceţi jertfe neprihănite,
şi īncredeţi-vă īn Domnul.
6. Mulţi zic: Cine ne va arăta fericirea?
Eu īnsă zic: Fă să răsară peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!
7. Tu-mi dai mai multă bucurie īn inima mea, decīt au ei
cīnd li se īnmulţeşte rodul grīului şi al vinului.
8. Eu mă culc şi adorm īn pace,
căci numai Tu, Doamne, īmi dai linişte deplină īn locuinţa mea.
PSALMUL 5.
Către mai marele cīntăreţilor. De cīntat cu flautele. Un psalm al lui David.
5
1. Pleacă-Ţi urechea la cuvintele mele, Doamne!
Ascultă suspinurile mele!
2. Ia aminte la strigătele mele, Īmpăratul meu şi Dumnezeul meu,
căci către Tine mă rog!
3. Doamne, auzi-mi glasul, dimineaţa!
Dimineaţa eu īmi īndrept rugăciunea spre Tine, şi aştept.
4. Căci Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-I placă răul;
cel rău nu poate locui līngă Tine.
5. Nebunii nu pot să stea īn preajma ochilor Tăi;
Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea,
6. şi pierzi pe cei mincinoşi;
Domnul urăşte pe oamenii cari varsă sīnge şi īnşală.
7. Dar eu, prin īndurarea Ta cea mare, pot să intru īn casa Ta, şi să mă īnchin cu frică īn Templul Tău cel sfīnt.
8. Doamne, călăuzeşte-mă pe calea plăcută Ţie, din pricina vrăjmaşilor mei!
Netezeşte calea Ta supt paşii mei.
9. Căci nu este nimic adevărat īn gura lor;
inima le este plină de răutate,
gītlejul le este un mormīnt deschis,
şi pe limbă au vorbe linguşitoare.
10. Loveşte-i ca pe nişte vinovaţi, Dumnezeule!
Fă-i să cadă prin īnseşi sfaturile lor.
Prăbuşeşte-i īn mijlocul păcatelor lor fără număr!
Căci se răzvrătesc īmpotriva Ta.
11. Atunci toţi cei ce se īncred īn Tine, se vor bucura,
se vor veseli totdeauna, căci Tu īi vei ocroti.
Tu vei fi bucuria
celorce iubesc Numele Tău.
12. Căci Tu binecuvintezi pe cel neprihănit, Doamne,
şi-l īnconjuri cu bunăvoinţa Ta, cum l-ai īnconjura cu un scut.
PSALMUL 6.
Către mai marele cīntăreţilor. De cīntat pe instrumente cu coarde. Pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.
6
1. Doamne, nu mă pedepsi cu mīnia Ta,
şi nu mă mustra cu urgia Ta.
2. Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc!
Vindecă-mă, Doamne, căci īmi tremură oasele.
3. Sufletul mi-i īngrozit de tot;
şi Tu, Doamne, pīnă cīnd vei zăbovi să Te īnduri de mine?
4. Īntoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul!
Mīntuieşte-mă, pentru īndurarea Ta!
5. Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine;
şi cine Te va lăuda īn locuinţa morţilor?
6. Nu mai pot gemīnd!
Īn fiecare noapte īmi stropesc aşternutul,
şi-mi scald patul īn lacrămi.
7. Mi s'a supt faţa de īntristare,
şi a īmbătrīnit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.
8. Depărtaţi-vă dela mine, toţi cei ce faceţi răul!
Căci Domnul a auzit glasul plīngerii mele!
9. Domnul īmi ascultă cererile,
şi Domnul īmi primeşte rugăciunea!
10. Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine, şi cuprinşi de spaimă;
īntr'o clipă vor da īnapoi, acoperiţi de ruşine.
PSALMUL 7.
O cīntare de jale a lui David. Cīntată Domnului din pricina cuvintelor Beniamitului Cuş.
7
1. Doamne, Dumnezeule, īn Tine īmi caut scăparea!
Scapă-mă de toţi prigonitorii mei şi izbăveşte-mă,
2. ca să nu mă sfīşie ca un leu,
care īnghite fără să sară cineva īn ajutor.
3. Doamne, Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău,
dacă este fărădelege pe mīnile mele,
4. dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia īn pace cu mine,
şi n'am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei,
5. atunci: să mă urmărească vrăjmaşul şi să m'ajungă,
să-mi calce viaţa la pămīnt,
şi slava mea īn pulbere să mi-o arunce!
6. Scoală-Te, Doamne, cu mīnia Ta!
Scoală-Te īmpotriva urgiei protivnicilor mei,
trezeşte-Te ca să-mi ajuţi, şi rīnduieşte o judecată!
7. Să Te īnconjure adunarea popoarelor,
şi şezi mai sus decīt ea, la īnălţime!
8. Domnul judecă popoarele:
fă-mi dreptate Doamne, după neprihănirea şi nevinovăţia mea!
9. Ah! pune odată capăt răutăţii celor răi, şi īntăreşte pe cel neprihănit,
Tu, care cercetezi inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte!
10. Scutul meu este īn Dumnezeu,
care mīntuieşte pe cei cu inima curată.
11. Dumnezeu este un judecător drept,
un Dumnezeu care Se mīnie īn orice vreme.
12. Dacă cel rău nu se īntoarce la Dumnezeu, Dumnezeu īşi ascute sabia,
Īşi īncordează arcul, şi-l ocheşte,
13. īndreptă asupra lui săgeţi omorītoare
şi-i aruncă săgeţi arzătoare!
14. Iată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea, şi naşte īnşelăciunea:
15. face o groapă, o sapă,
şi tot el cade īn groapa pe care a făcut-o.
16. Fărădelegea pe care a urzit-o, se īntoarce asupra capului lui,
şi silnicia pe care a făcut-o, se pogoară īnapoi pe ţeasta capului lui.
17. Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui,
şi voi cīnta Numele Domnului, Numele Celui Prea Īnalt.
PSALMUL 8.
Către mai marele cīntăreţilor. De cīntat pe Ghitit. Un psalm al lui David.
8
1. Doamne, Dumnezeul nostru,
cīt de minunat este Numele Tău pe tot pămīntul!
Slava Ta se īnalţă mai pe sus de ceruri.
2. Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţīţă, Ţi-ai scos o īntăritură de apărare
īmpotriva protivnicilor tăi,
ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.
3. Cīnd privesc cerurile - lucrarea mīnilor Tale -
luna şi stelele pe cari le-ai făcut,
4. īmi zic: Ce este omul, ca să Te gīndeşti la el?
Şi fiul omului, ca să-l bagi īn seamă?
5. L-ai făcut cu puţin mai pe jos decīt Dumnezeu,
şi l-ai īncununat cu slavă şi cu cinste.
6. I-ai dat stăpīnire peste lucrurile mīnilor Tale,
toate le-ai pus supt picioarele lui:
7. oile şi boii laolaltă,
fiarele cīmpului,
8. păsările cerului şi peştii mării,
tot ce străbate cărările mărilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru,
cīt de minunat este Numele Tău pe tot pămīntul!
PSALMUL 9.
Către mai marele cīntăreţilor. Se cīntă ca şi Mori pentru fiul. Un psalm al lui David.
9
1. Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea,
voi istorisi toate minunile Lui.
2. Voi face din Tine bucuria şi veselia mea,
voi cīnta Numele tău, Dumnezeule Prea Īnalte,
3. pentrucă vrăjmaşii mei dau īnapoi, se clatină, şi pier dinaintea Ta.
4. căci Tu īmi sprijineşti dreptatea şi pricina mea,
şi stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.
5. Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău,
le ştergi numele pentru totdeauna şi pe vecie.
6. S'au dus vrăjmaşii! N'au rămas din ei decīt nişte dărīmături vecinice!
Nişte cetăţi dărīmate de Tine! Li s'a şters pomenirea!
7. Ei s'au dus, dar Domnul īmpărăteşte īn veac,
şi Şi-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.
8. El judecă lumea cu dreptate,
judecă popoarele cu nepărtinire.
9. Domnul este scăparea celui asuprit,
scăpare la vreme de necaz.
10. Cei ce cunosc Numele Tău, se īncred īn Tine,
căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!
11. Cīntaţi Domnului, care īmpărăţeşte īn Sion,
vestiţi printre popoare isprăvile Lui!
12. Căci El răzbună sīngele vărsat,
şi Īşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.
13. Ai milă de mine, Doamne!
Vezi ticăloşia īn care mă aduc vrăjmaşii mei,
şi ridică-mă din porţile morţii,
14. ca să vestesc toate laudele Tale, īn porţile fiicei Sionului,
şi să mă bucur de mīntuirea Ta.
15. Neamurile cad īn groapa pe care au făcut-o,
şi li se prinde piciorul īn laţul pe care l-au ascuns.
16. Domnul Se arată, face dreptate,
şi prinde pe cel rău īn lucrul mīnilor lui.
17. Cei răi se īntorc la locuinţa morţilor:
toate neamurile cari uită pe Dumnezeu.
18. Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie,
nădejdea celor sărmani nu piere pe vecie.
19. Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul;
neamurile să fie judecate īnaintea Ta!
20. Aruncă groaza īn ei, Doamne,
ca să ştie popoarele că nu sīnt decīt oameni!
PSALMUL 10.
10
1. Pentruce stai aşa de departe, Doamne?
Pentruce Te ascunzi la vreme de necaz?
2. Cel rău, īn mīndria lui, urmăreşte pe cei nenorociţi,
şi ei cad jertfă curselor urzite de el.
3. Căci cel rău se făleşte cu pofta lui,
iar răpitorul batjocoreşte şi nesocoteşte pe Domnul.
4. Cel rău zice cu trufie: Nu pedepseşte Domnul!
Nu este Dumnezeu! Iată toate gīndurile lui.
5. Treburile īi merg bine īn orice vreme;
judecăţile Tale sīnt prea īnalte pentru el, ca să le poată vedea,
şi suflă cu dispreţ īmpotriva tuturor protivnicilor lui.
6. El zice īn inima lui: Nu mă clatin,
īn veci sīnt scutit de nenorocire!
7. Gura īi este plină de blesteme, de īnşelătorii şi de vicleşuguri;
şi supt limbă are răutate şi fărădelege.
8. Stă la pīndă līngă sate,
şi ucide pe cel nevinovat īn locuri dosnice:
ochii lui pīndesc pe cel nenorocit.
9. Stă la pīndă īn ascunzătoarea lui, ca leul īn vizuină:
stă la pīndă să prindă pe cel nenorocit.
Īl prinde, şi-l trage īn laţul lui:
10. se īndoaie, se pleacă,
şi-i cad săracii īn ghiare!
11. El zice īn inima lui: Dumnezeu uită!
Īşi ascunde Faţa şi īn veac nu va vedea!
12. Scoală-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică mīna!
Nu uita pe cei nenorociţi!
13. Pentruce să hulească cel rău pe Dumnezeu?
Pentruce să zică īn inima lui că Tu nu pedepseşti?
14. Dar Tu vezi; căci Tu priveşti necazul şi suferinţa, ca să iei īn mīnă pricina lor.
Īn nădejdea Ta se lasăcel nenorocit,
şi Tu vii īn ajutor orfanului.
15. Zdrobeşte braţul celui rău,
pedepseşte-i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!
16. Domnul este Īmpărat īn veci de veci;
neamurile sīnt nimicite din ţara Lui.
17. Tu auzi rugăciunile celor ce sufăr, Doamne!
Le īntăreşti inima, Īţi pleci urechea spre ei,
18. ca să faci dreptate orfanului şi celui asuprit,
şi ca să nu mai īnsufle groaza omul cel luat din pămīnt.
PSALM 11.
Către mai marele cīntăreţilor. Făcut de David.
11
11. La Domnul găsesc scăpare! Cum puteţi să-mi spuneţi:
Fugi īn munţii voştri, ca o pasăre?
2. Căci iată că cei răi īncordează arcul,
īşi potrivesc săgeata pe coardă,
ca să tragă pe ascuns celor cu inima curată.
3. Şi cīnd se surpă temeliile,
ce ar putea să mai facă cel neprihănit?
4. Domnul este īn Templul Lui cel sfīnt, Domnul Īşi are scaunul de domnie īn ceruri.
Ochii Lui privesc, şi ploapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.
5. Domnul cearcă pe cel neprihănit,
dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.
6. Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă:
un vīnt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.
7. Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea,
şi cei neprihăniţi privesc Faţa Lui.
PSALMUL 12.
Către mai marele cīntăreţilor. De cīntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.
12
1. Vino īn ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi,
pier credincioşii dintre fiii oamenilor.
2. Oamenii īşi spun minciuni unii altora,
pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.
3. Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare,
limba care vorbeşte cu trufie,
4. pe cei ce zic: Sīntem tari cu limba noastră,
căci buzele noastre sīnt cu noi: cine ar putea să fie stăpīn peste noi?
5. Pentrucă cei nenorociţi sīnt asupriţi şi pentrucă săracii gem, acum, zice Domnul, Mă scol, şi aduc mīntuire celor obijduiţi.
6. Cuvintele Domnului sīnt cuvinte curate,
un argint lămurit īn cuptor de pămīnt, şi curăţit de şapte ori. -
7. Tu, Doamne, īi vei păzi,
şi-i vei apăra de neamul acesta pe vecie.
8. Pretutindeni mişună cei răi,
cīnd domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor.
PSALMUL 13.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David.
13
1. Pīnă cīnd, Doamne, mă vei uita neīncetat?
Pīnă cīnd Īţi vei ascunde Faţa de mine?
2. Pīnă cīnd voi avea sufletul plin de griji,
şi inima plină de necazuri īn fiecare zi?
Pīnă cīnd se va ridica vrăjmaşul meu īmpotriva mea?
3. Priveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu!
Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,
4. ca să nu zică vrăjmaşul meu: L-am biruit!
Şi să nu se bucure protivnicii mei, cīnd mă clatin.
5. Eu am īncredere īn bunătătea Ta,
sīnt cu inima veselă, din pricina mīntuirii Tale:
6. cīnt Domnului,
căci mi-a făcut bine!
PSALMUL 14.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David.
14
1. Nebunul zice īn inima lui: Nu este Dumnezeu!
S'au stricat oamenii, fac fapte urīte;
nu este niciunul care să facă binele.
2. Domnul Se uită dela īnălţimea cerurilor peste fiii oamenilor,
să vadă de este vreunul care să aibă pricepere,
şi care să caute pe Dumnezeu.
3. Dar toţi s'au rătăcit, toţi s'au dovedit nişte netrebnici;
nu este nici unul care să facă binele, niciunul măcar.
4. Şi-au pierdut mintea toţi cei ce săvīrşesc fărădelegea,
de mănīncă pe poporul Meu, cum mănīncă pīnea,
şi nu cheamă pe Domnul?
5. Ei vor tremura de spaimă,
cīnd Se va arăta Dumnezeu īn mijlocul neamului neprihănit.
6. Rīdeţi voi de nădejdea celui nenorocit ...
dar scăparea lui este Domnul.
7. O! de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!...
Cīnd va īntoarce Domnul īnapoi pe prinşii de război ai poporului Său,
Iacov se va veseli, şi Israel se va bucura.
PSALMUL 15.
Un psalm al lui David.
15
1. Doamne, cine va locui īn cortul Tău?
Cine va locui pe muntele Tău cel sfīnt?
2. - Cel ce umblă īn neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu,
şi spune adevărul din inimă.
3. Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său,
şi nu aruncă ocara asupra aproapelui său.
4. El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit,
dar cinsteşte pe ceice se tem de Domnul.
El nu-şi ia vorba īnapoi, dacă face un jurămīnt īn paguba lui.
5. El nu-şi dă banii cu dobīndă,
şi nu ia mită īmpotriva celui nevinovat.
Cel ce se poartă aşa, nu se clatină nici odată.
PSALMUL 16.
O cīntare a lui David.
16
1. Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci īn Tine mă īncred.
2. Eu zic Domnului: Tu eşti Domnul meu,
Tu eşti singura mea fericire!
3. Sfinţii, cari sīnt īn ţară,
oamenii evlavioşi, sīnt toată plăcerea mea.
4. Idolii se īnmulţesc, oamenii aleargă după dumnezei străini,
dar eu n'aduc jertfele lor de sīnge,
şi nu pun numele lor pe buzele mele.
5. Domnul este partea mea de moştenire şi paharul meu,
Tu īmi īndrepţi sorţul meu.
6. O moştenire plăcută mi-a căzut la sorţ,
o frumoasă moşie mi-a fost dată.
7. Eu binecuvintez pe Domnul, care mă sfătuieşte,
căci pīnă şi noaptea īmi dă īndemnuri inima.
8. Am necurmat pe Domnul īnaintea ochilor mei:
cīnd este El la dreapta mea, nu mă clatin.
9. De aceea inima mi se bucură, sufletul mi se veseleşte,
şi trupul mi se odihneşte īn linişte.
10. Căci nu vei lăsa sufletul meu īn locuinţa morţilor,
nu vei īngădui ca prea iubitul Tău să vadă putrezirea.
11. Īmi vei arăta cărarea vieţii;
īnaintea Feţei Tale sīnt bucurii nespuse,
şi desfătări vecinice īn dreapta Ta.
PSALMUL 17.
O rugăciune a lui David.
17
1. Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele,
pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute!
2. Să se arate dreptatea mea īnaintea Ta,
şi să privească ochii Tăi neprihănirea mea!
3. Dacă īmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea,
dacă mă vei īncerca, nu vei găsi nimic:
căci ce-mi iese din gură, aceea şi gīndesc.
4. Cīt priveşte legăturile cu oamenii, eu, după cuvīntul buzelor Tale,
mă feresc de calea celor asupritori;
5. paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale,
şi nu mi se clatină picioarele.
6. Strig către Tine, căci m'asculţi, Dumnezeule!
Pleacă-Ţi urechea spre mine, ascultă cuvīntul meu!
7. Arată-Ţi bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost,
şi-i izbăveşti de protivnicii lor, prin dreapta Ta!
8. Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ocroteşte-mă, la umbra aripilor Tale,
9. de cei răi, cari mă prigonesc,
de vrăjmaşii mei de moarte, cari mă īmpresoară.
10. Ei īşi īnchid inima,
au cuvintele semeţe īn gură.
11. Se ţin de paşii mei, mă īnconjoară chiar,
mă pīndesc ca să mă trīntească la pămīnt.
12. Parcă ar fi un leu lacom după pradă,
un pui de leu, care stă la pīndă īn culcuşul lui.
13. Scoală-te, Doamne, ieşi īnaintea vrăjmaşului, doboară-l!
Izbăveşte-mă de cel rău cu sabia Ta!
14. Scapă-mă de oameni, cu mīna Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia,
cari īşi au partea lor īn viaţa aceasta,
şi cărora le umpli pīntecele cu bunătăţile Tale.
Copiii lor sīnt sătui
şi prisosul lor īl lasă pruncilor lor.
15. Dar eu, īn nevinovăţia mea, voi vedea Faţa Ta:
cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău.
PSALMUL 18.
Către mai marele cīntăreţilor.
Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cīntării acesteia, cīnd l-a scăpat Domnul din mīna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mīna lui Saul. El a zis:
18
1. Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
2. Doamne, Tu eşti stīnca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stīnca mea, īn care mă ascund,
scutul meu, tăria care mă scapă, şi īntăritura mea!
3. Eu strig: «Lăudat să fie Domnul!»
şi sīnt izbăvit de vrăjmaşii mei.
4. Mă īnconjuraseră legăturile morţii, şi mă īngroziseră rīurile pieirii;
5. mă īnfăşuraseră legăturile mormīntului,
şi mă prinseseră laţurile morţii.
6. Dar, īn strīmtorarea mea, am chemat pe Domnul,
şi am strigat către Dumnezeul meu:
din locaşul Lui, El mi-a auzit glasul,
şi strigătul meu a ajuns pīnă la El, pīnă la urechile Lui.
7. Atunci s'a sguduit pămīntul şi s'a cutremurat,
temeliile munţilor s'au mişcat,
şi s'au clătinat, pentru că El se mīniase.
8. Din nările Lui se ridica fum,
şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui:
cărbuni aprinşi ţīşneau din ea.
9. A plecat cerurile, şi S'a pogorīt: un nor gros era supt picioarele Lui.
10. Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea plutind pe aripile vīntului.
11. Īntunerecul Şi-l făcuse īnvelitoare,
iar cortul Lui, īmprejurul Lui,
erau nişte ape īntunecoase şi nori negri.
12. Din strălucirea, care se răsfrīngea īnaintea Lui, ieşeau nori,
cari aruncau grindină şi cărbuni de foc.
13. Domnul a tunat īn ceruri,
Cel Prea Īnalt a făcut să-I răsune glasul,
cu grindină şi cărbuni de foc.
14. A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei,
a īnmulţit loviturile trăsnetului şi i-a pus pe fugă.
15. Atunci s'a văzut albia apelor,
şi s'au descoperit temeliile lumii,
la mustrarea Ta, Doamne,
la vuietul suflării nărilor Tale.
16. El Şi-a īntins mīna de sus, m'a apucat,
m'a scos din apele cele mari;
17. m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic,
de vrăjmaşii mei, cari erau mai tari decīt mine.
18. Ei năvăliseră deodată peste mine īn ziua strīmtorării mele;
dar Domnul a fost sprijinul meu.
19. El m'a scos la loc larg,
şi m'a scăpat, pentrucă mă iubeşte.
20. Domnul mi-a făcut după neprihănirea mea,
mi-a răsplătit după curăţia mīnilor mele:
21. căci am păzit căile Domnului,
şi n'am păcătuit īmpotriva Dumnezeului meu.
22. Toate poruncile Lui au fost īnaintea mea,
şi nu m'am depărtat dela legile Lui.
23. Am fost fără vină faţă de El,
şi m'am păzit de fărădelegea mea.
24. Deaceea, Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mīnilor mele īnaintea ochilor Lui.
25. Cu cel bun Tu Te arăţi bun,
cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;
26. cu cel curat Te arăţi curat,
şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.
27. Tu mīntuieşti pe poporul care se smereşte,
şi smereşti privirile trufaşe.
28. Da, Tu īmi aprinzi lumina mea.
Domnul, Dumnezeul meu, īmi luminează īntunerecul meu.
29. Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti īnarmate,
cu Dumnezeul meu sar peste un zid īntărit.
30. Căile lui Dumnezeu sīnt desăvīrşite,
Cuvīntul Domnului este īncercat:
El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.
31. Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul,
şi cine este o stīncă, afară de Dumnezeul nostru?
32. Dumnezeu mă īncinge cu putere,
şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.
33. El īmi face picioarele ca ale cerboaicelor,
şi mă aşează pe īnălţimile mele (Cetăţuile de pe munţi.)
34. El īmi deprinde mīnile la luptă,
aşa că braţele mele īntind arcul de aramă.
35. Tu īmi dai scutul mīntuirii Tale,
dreapta Ta mă sprijineşte,
şi īndurarea Ta mă face mare.
36. Tu lărgeşti drumul supt paşii mei,
şi nu-mi alunecă glesnele.
37. Urmăresc pe vrăjmaşii mei, īi ajung,
şi nu mă īntorc pīnă nu-i nimicesc.
38. Īi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice:
ei cad supt picioarele mele.
39. Tu mă īncingi cu putere pentru luptă,
şi răpui pe protivnicii mei supt picioarele mele.
40. Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul īnaintea mea,
şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41. Ei strigă, dar n'are cine să-i scape!
Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!
42. Īi pisez ca praful, pe care-l ia vīntul,
īi calc īn picioare ca noroiul de pe uliţe.
43. Tu mă scapi din neīnţelegerile poporului; mă pui īn fruntea neamurilor;
un popor, pe care nu-l cunoaşteam, īmi este supus.
44. El ascultă de mine la cea dintīi poruncă,
fiii străinului mă linguşesc.
45. Fiilor străinului li se moaie inima de mine,
şi ies tremurīnd din cetăţuile lor.
46. Trăiască Domnul, şi binecuvīntată să fie Stīnca mea!
Mărit să fie Dumnezeul mīntuirii mele,
47. Dumnezeu, răzbunătorul meu,
care īmi supune popoarele,
48. şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei!
Tu mă īnalţi mai pesus de protivnicii mei,
mă scapi de omul asupritor.
49. Deaceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri,
voi cīnta spre slava Numelui Tău.
50. El dă mari izbăviri īmpăratului Său,
şi dă īndurare unsului Său:
lui David, şi seminţei lui, pe vecie.
PSALMUL 19.
Către mai marele cīntăreţilor.
Un psalm al lui David.
19
1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu,
şi īntinderea lor vesteşte lucrarea mīnilor Lui.
2. O zi istoriseşte alteia acest lucru,
o noapte dă de ştire alteia despre el.
3. Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte,
al căror sunet să fie auzit:
4. dar răsunetul lor străbate tot pămīntul, şi glasul lor merge pīnă la marginile lumii.
Īn ceruri El a īntins un cort soarelui.
5. Şi soarele, ca un mire, care iese din odaia lui de nuntă,
se aruncă īn drumul lui cu bucuria unui viteaz:
6. răsare la un capăt al cerurilor,
şi īşi isprăveşte drumul la celalt capăt;
nimic nu se ascunde de căldura lui.
7. Legea Domnului este desăvīrşită, şi īnviorează sufletul;
mărturia Domnului este adevărată şi dă īnţelepciune celui neştiutor.
8. Orīnduirile Domnului sīnt fără prihană, şi veselesc inima;
poruncile Domnului sīnt curate şi luminează ochii.
9. Frica de Domnul este curată, şi ţine pe vecie;
judecăţile Domnului sīnt adevărate, toate sīnt drepte.
10. Ele sīnt mai de preţ decīt aurul, decīt mult aur curat;
sīnt mai dulci decīt mierea, decīt picurul din faguri.
11. Robul Tău primeşte şi el īnvăţătura dela ele;
pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.
12. Cine īşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă?
Iartă-mi greşelile pe cari nu le cunosc!
13. Păzeşte de asemenea pe robul Tău de mīndrie,
ca să nu stăpīnească ea peste mine!
Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.
14. Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele,
şi cugetele inimii mele,
Doamne, Stīnca mea şi Izbăvitorul meu!
PSALMUL 20.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David.
20
1. Să te asculte Domnul īn ziua necazului,
să te ocrotească Numele Dumnezeului lui Iacov,
2. să-ţi trimeată ajutor din locaşul Său cel Sfīnt,
şi să te sprijinească din Sion!
3. Să-Şi aducă aminte de toate darurile tale de mīncare,
şi să primească arderile tale de tot! (Oprire.)
4. Să-ţi dea ce-ţi doreşte inima,
şi să-ţi īmplinească toate planurile tale!
5. Atunci noi ne vom bucura de biruinţa ta, şi vom flutura steagul īn Numele Dumnezeului nostru.
Domnul să-ţi asculte toate dorinţele tale!
6. Ştiu de acum că Domnul scapă pe unsul Său,
şi-i va răspunde din ceruri, din locaşul Lui cel Sfīnt,
prin ajutorul atotputernic al dreptei Lui.
7. Unii se bizuiesc pe carăle lor, alţii pe caii lor;
dar noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru.
8. Ei se īndoaie şi cad;
dar noi ne ridicăm şi rămīnem īn picioare.
9. Scapă, Doamne, pe īmpăratul,
şi ascultă-ne cīnd Te chemăm!
PSALMUL 21.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David.
21
1. Doamne, īmpăratul se bucură de ocrotirea puternică, pe care i-o dai Tu.
Şi cum īl umple de veselie ajutorul Tău!
2. I-ai dat ce-i dorea inima,
şi n'ai lăsat neīmplinit ce-i cereau buzele.
3. Căci i-ai ieşit īnainte cu binecuvīntări de fericire,
şi i-ai pus pe cap o cunună de aur curat.
4. Īţi cerea viaţa, şi i-ai dat-o:
o viaţă lungă pentru totdeauna şi pe vecie.
5. Mare este slava lui īn urma ajutorului Tău.
Tu pui peste el strălucirea şi măreţia.
6. Īl faci pe vecie o pricină de bunecuvīntări,
şi-l umpli de bucurie īnaintea Feţii Tale.
7. Căci īmpăratul se īncrede īn Domnul;
şi bunătatea Celui Prea Īnalt īl face să nu se clatine.
8. Mīna ta, īmpărate, va ajunge pe toţi vrăjmaşii tăi,
dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc,
9. şi-i vei face ca un cuptor aprins,
īn ziua cīnd te vei arăta;
Domnul īi va nimici īn mīnia Lui, şi-i va mīnca focul.
10. Le vei şterge sămīnţa de pe pămīnt, şi neamul lor din mijlocul fiilor oamenilor.
11. Ei au urzit lucruri rele īmpotriva ta,
au făcut sfaturi rele, dar nu vor izbuti.
12. Căci īi vei face să dea dosul,
şi vei trage cu arcul tău asupra lor.
13. Scoală-te, Doamne, cu puterea Ta,
şi vom cīnta şi vom lăuda puterea Ta.
PSALMUL 22.
Către mai marele cīntăreţilor. Se cīntă ca cerboaica zorilor. Un psalm al lui David.
22
1. Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m'ai părăsit,
şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s'asculţi plīngerile mele?
2. Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi:
strig şi noaptea, şi tot n'am odihnă.
Totuş Tu eşti Cel Sfīnt,
şi Tu locuieşti īn mijlocul laudelor lui Israel.
4. Īn Tine se īncredeau părinţii noştri:
se īncredeau, şi-i izbăveai.
5. Strigau către Tine, şi erau scăpaţi;
se īncredeau īn Tine, şi nu rămīneau de ruşine.
6. Dar eu sīnt vierme, nu om,
am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.
7. Toţi ceice mă văd īşi bat joc de mine,
īşi deschid gura, dau din cap şi zic:
8. S'a īncrezut īn Domnul! Să-l mīntuiască Domnul,
să-l izbăvească, fiindcă-l iubeşte! -
9. Da, Tu m'ai scos din pīntecele mamei,
m'ai pus la adăpost de orice grijă la ţīţele mamei mele;
10. de cīnd eram la sīnul mamei, am fost supt paza Ta,
din pīntecele mamei ai fost Dumnezeul meu.
11. Nu Te depărta de mine, căci s'apropie necazul,
şi nimeni nu-mi vine īn ajutor.
12. O mulţime de tauri sīnt īmprejurul meu,
nişte tauri din Basan mă īnconjoară.
13. Īşi deschid gura īmpotriva mea,
ca un leu, care sfīşie şi răcneşte.
14. Am ajuns ca apa, care se scurge,
şi toate oasele mi se despart;
mi s'a făcut inima ca ceara,
şi se topeşte īnlăuntrul meu.
15. Mi se usucă puterea ca lutul,
şi mi se lipeşte limba de cerul gurii:
m'ai adus īn ţărīna morţii.
16. Căci nişte cīni mă īnconjoară,
o ceată de nelegiuiţi dau tīrcoale īmprejurul meu,
mi-au străpuns mīnile şi picioarele:
17. toate oasele aş putea să mi le număr.
Ei, īnsă, pīndesc şi mă privesc;
18. īşi īmpart hainele mele īntre ei,
şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.
19. Dar Tu, Doamne, nu Te depărta!
Tu, Tăria mea, vino de grabă īn ajutorul meu!
20. Scapă-mi sufletul de sabie,
şi viaţa din ghiarele cīnilor!
21. Scapă-mă din gura leului,
şi scoate-mă din coarnele bivolului!
22. Voi vesti Numele Tău fraţilor mei,
şi Te voi lăuda īn mijlocul adunării.
23. Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L!
Voi toţi, sămīnţa lui Iacov, slăviţi-L!
Cutremuraţi-vă īnaintea Lui, voi toţi, sămīnţa lui Israel!
24. Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit,
şi nu-Şi ascunde Faţa de el,
ci īl ascultă cīnd strigă către El.
25. Īn adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele:
şi-mi voi īmplini juruinţele īn faţa celor ce se tem de Tine.
26. Cei săraci vor mīnca şi se vor sătura,
ceice caută pe Domnul, Īl vor lăuda:
veselă să vă fie inima pe vecie!
27. Toate marginile pămīntului īşi vor aduce aminte şi se vor īntoarce la Domnul:
toate familiile neamurilor se vor īnchina īnaintea Ta.
28. Căci a Domnului este īmpărăţia:
El stăpīneşte peste neamuri.
29. Toţi cei puternici de pe pămīnt vor mīnca şi se vor īnchina şi ei;
īnaintea Lui se vor pleca toţi ceice se pogoară īn ţărīnă,
ceice nu pot să-şi păstreze viaţa.
30. O sămīnţă de oameni li va sluji;
şi se va vorbi despre Domnul către ceice vor veni după ei.
31. Aceştia vor veni şi vor vesti dreptatea Lui,
vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.
PSALMUL 23.
O cīntare a lui David.
23
1. Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.
2. El mă paşte īn păşuni verzi,
şi mă duce la ape de odihnă;
3. īmi īnviorează sufletul,
şi mă povăţuieşte pe cărări drepte,
din pricina Numelui Său.
4. Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii,
nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine.
Toiagul şi nuiaua Ta mă mīngīie.
5. Tu īmi īntinzi masa īn faţa protivnicilor mei;
īmi ungi capul cu untdelemn,
şi paharul meu este plin de dă peste el.
6. Da, fericirea şi īndurarea mă vor īnsoţi
īn toate zilele vieţii mele,
şi voi locui īn Casa Domnului pīnă la sfīrşitul zilelor mele.
PSALMUL 24.
Un psalm al lui David.
24
1. Al Domnului este pămīntul cu tot ce este pe el,
lumea şi cei ce o locuiesc!
2. Căci El l-a īntemeiat pe mări,
şi l-a īntărit pe rīuri.
3. Cine va putea să se suie la muntele Domnului?
Cine se va ridica pīnă la locul Lui cel Sfīnt? -
4. Cel ce are mīnile nevinovate şi inima curată,
cel ce nu-şi dedă sufletul la minciună,
şi nu jură ca să īnşele.
5. Acela va căpăta binecuvīntarea Domnului,
starea după voia Lui dată de Dumnezeul mīntuirii lui.
6. Iată partea de moştenire a celor ce-L cheamă,
a celor ce caută Faţa Ta,
Dumnezeul lui Iacov. -
7. Porţi, ridicaţi-vă capetele;
ridicaţi-vă, porţi vecinice,
ca să intre Īmpăratul slavei! -
8. Cine este acest Īmpărat al slavei? -
Domnul cel tare şi puternic,
Domnul cel viteaz īn lupte.
9. Porţi, ridicaţi-vă capetele;
ridicaţi-le, porţi vecinice,
ca să intre Īmpăratul slavei! -
10. Cine este acest Īmpărat al slavei?
- Domnul oştirilor:
El este Īmpăratul slavei! -
PSLAMUL 25.
Un psalm al lui David.
25
1. La Tine, Doamne, īmi īnalţ sufletul.
2. Īn Tine, Dumnezeule, mă īncred: să nu fiu dat de ruşine,
ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine!
3. Da, toţi cei ce nădăjduiesc īn Tine nu vor fi daţi de ruşine:
ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.
4. Arată-mi, Doamne, căile Tale,
şi īnvaţă-mă cărările Tale.
5. Povăţuieşte-mă īn adevărul Tău, şi īnvaţă-mă;
căci Tu eşti Dumnezeul mīntuirii mele,
Tu eşti totdeauna nădejdea mea!
6. Adu-Ţi aminte, Doamne, de īndurarea şi bunătatea Ta;
căci sīnt vecinice.
7. Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţa mea, nici de fărădelegile mele;
ci adu-Ţi aminte de mine,
după īndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
8. Domnul este bun şi drept:
de aceea arată El păcătoşilor calea.
9. El face pe cei smeriţi să umble īn tot ce este drept.
El īnvaţă pe cei smeriţi calea Sa.
10. Toate cărările Domnului sīnt īndurare şi credincioşie,
pentru cei ce păzesc legămīntul şi poruncile Lui.
11. Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea,
căci mare este!
12. Cine este omul, care se teme de Domnul?
Aceluia Domnul īi arată calea pe care trebuie s'o aleagă.
13. El va locui īn fericire,
şi sămīnţa lui va stăpīni ţara.
14. Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El,
şi legămīntul făcut cu El le dă īnvăţătură.
15. Eu īmi īntorc necurmat ochii spre Domnul,
căci El īmi va scoate picioarele din laţ.
16. Priveşte-mă şi ai milă de mine,
căci sīnt părăsit şi nenorocit.
17. Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu!
18. Uită-Te la ticăloşia şi truda mea,
şi iartă-mi toate păcatele mele.
19. Vezi cīt de mulţi sīnt vrăjmaşii mei,
şi cu ce ură mare mă urmăresc.
20. Păzeşte-mi sufletul, şi scapă-mă!
Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine cīnd mă īncred īn Tine!
21. Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea,
cīnd īmi pun nădejdea īn Tine!
22. Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.
PSALMUL 26.
Un psalm al lui David.
26
1. Fă-midreptate, Doamne, căci umblu īn nevinovăţie, şi mă īncred īn Domnul, fără şovăire.
2. Cercetează-mă, Doamne, īncearcă-mă,
trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii şi inima!
3. Căci bunătatea Ta este īnaintea ochilor mei,
şi umblu īn adevărul Tău.
4. Nu şed īmpreună cu oamenii mincinoşi,
şi nu merg īmpreună cu oamenii vicleni.
5. Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau īmpreună cu cei răi.
6. Īmi spăl mīnile īn nevinovăţie, şi aşa īnconjur altarul Tău, Doamne,
7. ca să izbucnesc īn mulţămiri, şi să istorisesc toate minunile Tale.
8. Doamne, eu iubesc locaşul Casei Tale,
şi locul īn care locuieşte slava Ta.
9. Nu-mi lua sufletul īmpreună cu păcătoşii,
nici viaţa cu oamenii cari varsă sīnge,
10. ale căror mīni sīnt nelegiuite,
şi a căror dreaptă este plină de mită!
11. Eu umblu īn neprihănire;
izbăveşte-mă, şi ai milă de mine!
12. Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă:
voi binecuvīnta pe Domnul īn adunări.
PSALMUL 27.
Un psalm al lui David.
27
1. Domnul este lumina şi mīntuirea mea:
de cine să mă tem?
Domnul este sprijinitorul vieţii mele:
de cine să-mi fie frică?
2. Cīnd īnaintează cei răi īmpotriva mea,
ca să-mi mănīnce carnea,
tocmai ei - prigonitorii şi vrăjmaşii mei -
se clatină şi cad.
3. Chiar o oştire de ar tăbărī īmpotriva mea,
inima mea tot nu s'ar teme.
Chiar război de s'ar ridica īmpotriva mea,
tot plin de īncredere aş fi.
4. Un lucru cer dela Domnul,
şi-l doresc fierbinte:
aş vrea să locuiesc toată viaţa mea īn Casa Domnului,
ca să privesc frumuseţea Domnului,
şi să mă minunez de Templul Lui.
5. Căci El mă va ocroti īn coliba Lui, īn ziua necazului,
mă va ascunde supt acoperişul cortului Lui,
şi mă va īnălţa pe o stīncă.
6. Iată că mi se şi īnalţă capul peste vrăjmaşii mei, cari mă īnconjoară:
voi aduce jertfe īn cortul Lui
īn sunetul trīmbiţei,
voi cīnta şi voi lăuda pe Domnul.
7. Ascultă-mi, Doamne, glasul cīnd Te chiem:
ai milă de mine şi ascultă-mă!
8. Inima īmi zice din partea Ta:
Caută Faţa Mea!
Şi Faţa Ta, Doamne, o caut!
9. Nu-mi ascunde Faţa Ta,
nu īndepărta cu mīnie pe robul Tău!
Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa,
nu mă părăsi, Dumnezeul mīntuirii mele!
10. Căci tatăl meu şi mama mea mă părăsesc,
dar Domnul mă primeşte.
11. Īnvaţă-mă, Doamne, calea Ta, şi povăţuieşte-mă pe cărarea cea dreaptă,
din pricina vrăjmaşilor mei.
12. Nu mă lăsa la bunul plac al protivnicilor mei!
Căci īmpotriva mea se ridică nişte martori mincinoşi,
şi nişte oameni, cari nu suflă decīt asuprire.
13. O! dacă n'aş fi īncredinţat că voi vedea bunătatea Domnului
pe pămīntul celor vii!...
14. Nădăjduieşte īn Domnul!
Fii tare, īmbărbătează-ţi inima,
şi nădăjduieşte īn Domnul!
PSALMUL 28.
Un psalm al lui David.
28
1. Doamne, către Tine strig. Stīnca mea!
Nu rămīnea surd la glasul meu,
ca nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi,
să ajung ca cei ce se pogoară īn groapă.
2. Ascultă glasul rugăciunilor mele, cīnd strig către Tine,
şi cīnd īmi ridic mīnile spre locaşul Tău cel Sfīnt.
3. Nu mă lua de pe pămīnt īmpreună cu cei răi
şi cu oamenii nelegiuiţi,
cari vorbesc de pace aproapelui lor
şi, cīnd colo, au răutate īn inimă.
4. Răsplăteşte-le după lucrările lor
şi după răutatea faptelor lor,
răsplăteşte-le după lucrarea mīnilor lor!
Dă-le plata care li se cuvine!
5. Căci ei nu iau aminte la lucrările Domnului,
la lucrarea mīnilor Lui.
Să-i doboare şi să nu-i mai scoale!
6. Binecuvīntat să fie Domnul,
căci ascultă glasul rugăciunilor mele.
7. Domnul este tăria mea şi scutul meu;
īn El mi se īncrede inima, şi sīnt ajutat.
De aceea īmi este plină de veselie inima,
şi-L laud prin cīntările mele.
8. Domnul este tăria poporului Său,
El este Stīnca izbăvitoare a unsului Său.
9. Mīntuieşte, Doamne, poporul Tău,
şi binecuvīntează moştenirea Ta!
Fii păstorul şi sprijinitorul lor īn veci.
PSALMUL 29.
Un psalm al lui David.
29
1. Fiii lui Dumnezeu, daţi Domnului,
daţi Domnului slavă şi cinste.
2. Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui!
Īnchinaţi-vă īnaintea Domnului īmbrăcaţi cu podoabe sfinte!
3. Glasul Domnului răsună pe ape,
Dumnezeul slavei face să bubue tunetul:
Domnul este pe ape mari.
4. Glasul Domnului este puternic,
glasul Domnului este măreţ.
5. Glasul Domnului sfarmă cedrii;
Domnul sfarmă cedrii Libanului;
6. īi face să sară ca nişte viţei,
şi Libanul şi Sirionul sar ca nişte pui de bivoli.
7. Glasul Domnului face să ţīşnească flăcări de foc,
8. glasul Domnului face să se cutremure pustia;
Domnul face să tremure pustia Cades.
9. Glasul Domnului face pe cerboaice să nască;
El despoaie pădurile; īn locaşul Lui totul strigă: Slavă!
10. Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie cīnd cu potopul,
şi Domnul īmpărăţeşte īn veci pe scaunul Lui de domnie.
11. Domnul dă tărie poporului Său,
Domnul binecuvintează pe poporul Său cu pace.
PSALMUL 30.
Un psalm. O cīntare pentru sfinţirea Casei Domnului, făcută de David.
30
1. Te īnalţ, Doamne, căci m'ai ridicat,
şi n'ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure de mine.
2. Doamne, Dumnezeule,
eu am strigat către Tine,
şi Tu m'ai vindecat.
3. Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din locuinţa morţilor,
Tu m'ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se pogoară īn groapă.
Cīntaţi Domnului, voi cei iubiţi de El,
măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfīnt!
5. Căci mīnia Lui ţine numai o clipă,
dar īndurarea Lui ţine toată viaţa:
seara vine plīnsul,
iar dimineaţa veselia.
6. Cīnd īmi mergea bine, ziceam:
Nu mă voi clătina niciodată!
7. Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezasei pe un munte tare...
dar Ţi-ai ascuns Faţa, şi m'am turburat.
8. Doamne, eu am strigat către tine, şi m'am rugat Domnului, zicīnd:
9. Ce vei cīştiga dacă-mi verşi sīngele, şi mă pogori īn groapă?
Poate să Te laude ţărīna?
Poate ea să vestească credincioşia Ta?
10. Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă! -
11. Şi mi-ai prefăcut tīnguirile īn veselie,
mi-ai deslegat sacul de jale, şi m'ai īncins cu bucurie,
12. pentruca inima mea să-Ţi cīnte, şi să nu stea mută.
Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!
PSALMUL 31.
Către mai marele cīntăreţilor.
Un psalm al lui David.
31
1. Doamne, īn Tine mă īncred:
să nu fiu dat de ruşine niciodată.
Izbăveşte-mă, īn dreptatea Ta!
2. Pleacă-Ţi urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută!
Fii pentru mine o stīncă ocrotitoare,
o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!
3. Căci Tu eşti Stīnca mea, Cetăţuia mea,
şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi.
4. Scoate-mă din laţul, pe care mi l-au īntins vrăjmaşii.
Căci Tu eşti Ocrotitorul meu!
5. Īn mīnile Tale īmi īncredinţez duhul:
Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate!
6. Eu urăsc pe ceice se lipesc de idoli deşerţi,
şi mă īncred īn Domnul.
7. Fă-mă să mă veselesc şi să mă bucur de īndurarea Ta,
căci vezi ticăloşia mea, ştii neliniştea sufletului meu,
8. şi nu mă vei da īn mīnile vrăjmaşului,
ci īmi vei pune picioarele la loc larg.
9. Ai milă de mine, Doamne, căci sīnt īn strīmtorare:
faţa, sufletul, şi trupul mi s'au topit de īntristare;
10. mi se sfīrşeşte viaţa īn durere, şi anii īn suspinuri.
Mi s'au sleit puterile din pricina fărădelegii mele, şi-mi putrezesc oasele!
11. Din pricina protivnicilor mei, am ajuns de ocară,
de mare ocară pentru vecinii mei, şi de groază pentru prietenii mei;
ceice mă văd pe uliţă, fug de mine.
12. Sīnt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfărīmat.
13. Aud vorbele rele ale multora,
văd spaima care domneşte īmprejur,
cīnd se sfătuiesc ei īmpreună īmpotriva mea,
şi uneltesc să-mi ia viaţa.
14. Dar eu mă īncred īn Tine, Doamne, şi zic: Tu eşti Dumnezeul meu!
15. Soarta mea este īn mīna Ta;
scapă-mă de vrăjmaşii şi de prigonitorii mei!
16. Fă să lumineze Faţa Ta peste robul Tău, scapă-mă, prin īndurarea Ta!
17. Doamne, să nu rămīn de ruşine cīnd Te chem.
Ci să rămīnă de ruşine cei răi, şi ei să se pogoare muţi īn locuinţa morţilor!
18. Să amuţească buzele mincinoase,
cari vorbesc cu īndrăzneală,
cu trufie şi dispreţ īmpotriva celui neprihănit!
19. O, cīt de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine,
şi pe care o arăţi celor ce se īncred īn Tine, īn faţa fiilor oamenilor!
20. Tu īi ascunzi, la adăpostul Feţei Tale, de cei ce-i prigonesc,
īi ocroteşti īn cortul Tău de limbile-cari-i clevetesc.
21. Binecuvīntat să fie Domnul,
căci Şi-a arătat īn chip minunat īndurarea faţă de mine:
parc'aş fi fost īntr'o cetate īntărită.
22. Īn pornirea mea nechibzuită, ziceam: Sīnt izgonit dinaintea Ta!
Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele,
cīnd am strigat spre Tine.
23. Iubiţi dar pe Domnul, toţi cei iubiţi de El.
Căci Domnul păzeşte pe cei credincioşi,
şi pedepseşte aspru pe cei mīndri.
24. Fiţi tari, şi īmbărbătaţi-vă inima,
toţi cei ce nădăjduiţi īn Domnul!
PSALMUL 32.
Un psalm al lui David.
O cīntare.
32
1. Ferice de cel cu fărădelegea iertată,
şi de cel cu păcatul acoperit!
2. Ferice de omul, căruia nu-i ţine īn seamă Domnul nelegiuirea,
şi īn duhul căruia nu este viclenie!
3. Cītă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
4. Căci zi şi noapte mīna Ta apăsa asupra mea;
mi se usca vlaga cum se usucă pămīntul de seceta verii.
5. Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea.
Am zis: Īmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!
Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.
6. De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită!
Şi chiar de s'ar vărsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc.
7. Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz,
Tu mă īnconjuri cu cīntări de izbăvire.
8. Eu - zice Domnul - te voi īnvăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s'o urmezi,
te voi sfătui, şi voi avea privirea īndreptată asupra ta.
9. Nu fiţi ca un cal sau ca un catīr fără pricepere,
pe cari-i struneşti cu un frīu şi o zăbală cu cari-i legi,
ca să nu se apropie de tine. -
10. De multe dureri are parte cel rău,
dar cel ce se īncrede īn Domnul, este īnconjurat cu īndurarea Lui.
11. Neprihăniţilor, bucuraţi-vă īn Domnul şi veseliţi-vă!
Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!
PSALMUL 33.
33
1. Neprihăniţilor, bucuraţi-vă īn Domnul!
Oamenilor fără prihană le şade bine cīntarea de laudă.
2. Lăudaţi pe Domnul cu arfa,
lăudaţi-L cu alăuta cu zece coarde.
3. Cīntaţi-I o cīntare nouă!
Faceţi să răsune coardele şi glasurile voastre!
4. Căci Cuvīntul Domnului este adevărat,
şi toate lucrările Lui se īmplinesc cu credincioşie.
5. El iubeşte dreptatea şi neprihănirea;
bunătatea Domnului umple pămīntul.
6. Cerurile au fost făcute prin Cuvīntul Domnului,
şi toată oştirea lor prin suflarea gurii lui.
7. El īngrămădeşte apele mării īntr'un morman,
şi pune adīncurile īn cămări.
8. Tot pămīntul să se teamă de Domnul!
Toţi locuitorii lumii să tremure īnaintea Lui!
9. Căci el zice, şi se face; porunceşte şi ce porunceşte ia fiinţă.
10. Domnul răstoarnă sfaturile Neamurilor,
zădărniceşte planurile popoarelor.
11. Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie,
şi planurile inimii Lui, din neam īn neam.
12. Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!
Ferice de poporul, pe care Şi-l alege El de moştenire!
13. Domnul priveşte din īnălţimea cerurilor,
şi vede pe toţi fiii oamenilor.
14. Din locaşul locuinţei Lui, El priveşte
pe toţi locuitorii pămīntului.
15. El le īntocmeşte inima la toţi,
şi ia aminte la toate faptele lor.
16. Nu mărimea oştirii scapă pe īmpărat,
nu mărimea puterii izbăveşte pe viteaz;
17. calul nu poate da chezăşia biruinţei,
şi toată vlaga lui nu dă izbăvirea.
18. Iată, ochiul Domnului priveşte peste ceice se tem de El,
peste ceice nădăjduiesc īn bunătatea Lui,
19. ca să le scape sufletul dela moarte,
şi să-i ţină cu viaţă īn mijlocul foametei.
20. Sufletul nostru nădăjduieşte īn Domnul;
El este Ajutorul şi Scutul nostru.
21. Da, inima noastră īşi găseşte bucuria īn El,
căci avem īncredere īn Numele Lui cel Sfīnt.
22. Doamne, fie īndurarea Ta peste noi,
după cum o nădăjduim noi dela Tine!
PSALMUL 34.
Un psalm alcătuit de David, cīnd a făcut pe nebunul īn faţa lui Abimelec, şi a plecat izgonit de el.
34
1. Voi binecuvīnta pe Domnul īn orice vreme;
lauda Lui va fi totdeauna īn gura mea.
2. Să mi se laude sufletul īn Domnul!
Să asculte cei nenorociţi şi să se bucure.
3. Īnălţaţi pe Domnul, īmpreună cu mine. Să lăudăm cu toţii Numele Lui! -
4. Eu am căutat pe Domnul, şi mi-a răspuns:
m'a izbăvit din toate temerile mele.
5. Cīnd īţi īntorci privirile spre El, te luminezi de bucurie,
şi nu ţi se umple faţa de ruşine.
6. Cīnd strigă un nenorocit, Domnul aude,
şi-l scapă din toate necazurile lui.
7. Īngerul Domnului tăbărăşte īn jurul celor ce se tem de El,
şi-i scapă din primejdie.
8. Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul!
Ferice de omul care se īncrede īn El!
9. Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii Lui,
căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El!
10. Puii de leu duc lipsă, şi li-i foame,
dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine.
11. Veniţi, fiilor, şi ascultaţi-mă,
căci vă voi īnvăţa frica Domnului.
12. Cine este omul, care doreşte viaţa,
şi vrea să aibă parte de zile fericite?
13. Fereşte-ţi limba de rău,
şi buzele de cuvinte īnşelătoare!
14. Depărtează-te de rău, şi fă binele;
caută pacea, şi aleargă după ea!
15. Ochii Domnului sīnt peste cei fără prihană,
şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor.
16. Domnul Īşi īntoarce Faţa īmpotriva celor răi,
ca să le şteargă pomenirea de pe pămīnt.
17. Cīnd strigă cei fără prihană, Domnul aude,
şi-i scapă din toate necazurile lor.
18. Domnul este aproape de cei cu inima īnfrīntă,
şi mīntuieşte pe cei cu duhul zdrobit.
19. De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană,
dar Domnul īl scapă totdeauna din ea.
20. Toate oasele i le păzeşte,
ca niciunul din ele să nu i se sfărīme.
21. Pe cel rău īl omoară nenorocirea,
dar vrăjmaşii celui fără prihană sīnt pedepsiţi.
22. Domnul scapă sufletul robilor Săi,
şi niciunul din cei ce se īncred īn El, nu este osīndit.
PSALMUL 35.
Un psalm al lui David.
35
1. Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei,
luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!
2. Ia pavăza şi scutul,
şi scoală-Te să-mi ajuţi.
3. Īnvīrte suliţa şi săgeata īmpotriva prigonitorilor mei!
zi sufletului meu: Eu sīnt mīntuirea ta!
4. Ruşinaţi şi īnfruntaţi să fie ceice vor să-mi ia viaţa!
Să dea īnapoi şi să roşească cei ce-mi gīndesc peirea!
5. Să fie ca pleava luată de vīnt,
şi să-i gonească īngerul Domnului!
6. Drumul să le fie īntunecos şi alunecos,
şi să-i urmărească īngerul Domnului!
7. Căci mi-au īntins laţul lor, fără pricină, pe o groapă,
pe care au săpat-o, fără temei, ca să-mi ia viaţa;
8. să-i ajungă prăpădul pe neaşteptate,
să fie prinşi īn laţul, pe care l-au īntins,
să cadă īn el şi să piară!
9. Şi atunci mi se va bucura sufletul īn Domnul:
se va veseli de mīntuirea Lui.
10. Toate oasele mele vor zice:
Doamne, cine poate, ca Tine,
să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cīt el,
pe cel nenorocit şi sărac de cel ce-l jăfuieşte?
11. Nişte martori mincinoşi se ridică,
şi mă īntreabă de ceeace nu ştiu.
12. Īmi īntorc rău pentru bine:
mi-au lăsat sufletul pustiu.
13. Şi eu, cīnd erau ei bolnavi, mă īmbrăcam cu sac,
īmi smeream sufletul cu post,
şi mă rugam cu capul plecat la sīn.
14. Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate;
cu capul plecat, ca de jalea unei mame.
15. Dar cīnd mă clatin eu, ei se bucură şi se strīng;
se strīng fără ştirea mea, ca să mă batjocorească,
şi mă sfīşie neīncetat.
16. Scrīşnesc din dinţi īmpotriva mea, īmpreună cu cei nelegiuiţi, cu secăturile batjocoritoare.
17. Doamne, pīnă cīnd Te vei uita la ei?
Scapă-mi sufletul din cursele lor,
scapă-mi viaţa din ghiarele acestor pui de lei!
18. Şi eu Te voi lăuda īn adunarea cea mare,
şi Te voi slăvi īn mijlocul unui popor mare la număr.
19. Să nu se bucure de mine ceice pe nedrept īmi sīnt vrăjmaşi,
nici să nu-şi facă semne cu ochiul, ceice mă urăsc fără temei!
20. Căci ei nu vorbesc de pace,
ci urzesc īnşelătorii īmpotriva oamenilor liniştiţi din ţară.
21. Īşi deschid gura larg īmpotriva mea,
şi zic: Ha! Ha! Ochii noştri īşi văd acum dorinţa īmplinită!
22. Doamne, Tu vezi: Nu tăcea!
Nu Te depărta de mine, Doamne!
23. Trezeşte-Te, şi scoală-Te să-mi faci dreptate!
Dumnezeule şi Doamne, apără-mi pricina!
24. Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu,
ca să nu se bucure ei de mine!
25. Să nu zică īn inima lor: Aha! iată ce doream!
Să nu zică L-am īnghiţit!
26. Ci să fie ruşinaţi şi īnfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea!
Să se īmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică īmpotriva mea!
27. Să se bucure şi să se veselească, cei ce găsesc plăcere īn nevinovăţia mea,
şi să zică neīncetat: Mărit să fie Domnul,
care vrea pacea robului Său!
28. Şi atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta,
īn toate zilele va spune lauda Ta.
PSALMUL 36.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului.
36
1. Nelegiuirea celui rău zice inimii mele:
Nu este frică de Dumnezeu īnaintea ochilor lui.
2. Căci se măguleşte singur īn ochii lui,
ca să-şi desăvīrşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.
3. Cuvintele gurii lui sīnt mincinoase şi īnşelătoare;
nu mai vrea să lucreze cu īnţelepciune şi să facă binele.
4. Īn aşternutul lui se gīndeşte la răutate,
stă pe o cale care nu este bună,
şi nu urăşte răul.
5. Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pīnă la ceruri,
şi credincioşia Ta pīnă la nori.
6. Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu,
şi judecăţile Tale sīnt ca Adīncul cel mare.
Doamne, Tu sprijineşti pe oameni şi pe dobitoace!
7. Cīt de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.
8. Se satură de belşugul Casei Tale, şi-i adăpi din şivoiul desfătărilor Tale.
9. Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.
10. Īntinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste ceice Te cunosc,
şi dreptatea peste cei cu inima neprihănită!
11. Să nu m'ajungă piciorul celui mīndru,
şi să nu mă pună pe fugă mīna celor răi.
12. Ceice fac fărădelegea au şi īnceput să cadă;
sīnt răsturnaţi, şi nu pot să se mai scoale.
PSALMUL 37.
Un psalm al lui David.
37
1. Nu te mīnia pe cei răi,
şi nu te uita cu jind la ceice fac răul;
2. căci sīnt cosiţi iute ca iarba,
şi se vestejesc ca verdeaţa.
3. Īncrede-te īn Domnul, şi fă binele;
locuieşte īn ţară, şi umblă īn credincioşie.
4. Domnul să-ţi fie desfătarea,
şi El īţi va da tot ce-ţi doreşte inima.
5. Īncredinţează-ţi soarta īn mīna Domnului,
īncrede-te īn El, şi El va lucra,
6. El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina,
şi dreptul tău ca soarele la amează.
7. Taci īnaintea Domnului, şi nădăjduieşte īn El.
Nu te mīnia pe cel ce izbuteşte īn umbletele lui,
pe omul, care īşi vede īmplinirea planurilor lui rele.
8. Lasă mīnia, părăseşte iuţimea;
nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.
9. Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi,
iar cei ce nădăjduiesc īn Domnul vor stăpīni ţara.
10. Īncă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi;
te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.
11. Cei blīnzi moştenesc ţara,
şi au belşug de pace.
12. Cel rău face la planuri īmpotriva celui neprihănit,
şi scrīşneşte din dinţi īmpotriva lui.
13. Domnul rīde de cel rău,
căci vede că-i vine şi lui ziua.
14. Cei răi trag sabia şi īşi īncordează arcul,
ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac,
ca să junghie pe cei cu inima neprihănită.
15. Dar sabia lor intră īn īnsăş inima lor,
şi li se sfărīmă arcurile.
16. Mai mult face puţinul celui neprihănit,
decīt belşugul multor răi.
17. Căci braţele celui rău vor fi zdrobite,
dar Domnul sprijineşte pe cei neprihăniţi.
18. Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi;
şi moştenirea lor ţine pe vecie.
19. Ei nu rămīn de ruşine īn ziua nenorocirii,
ci au de ajuns īn zilele de foamete.
20. Dar cei răi pier,
şi vrăjmaşii Domnului sīnt ca cele mai frumoase păşune:
pier, pier ca fumul.
21. Cel rău ia cu īmprumut, şi nu dă īnapoi;
dar cel neprihănit este milos, şi dă.
22. Căci cei binecuvīntaţi de Domnul stăpīnesc ţara, dar cei blestemaţi de El sīnt nimiciţi.
23. Domnul īntăreşte paşii omului, cīnd Īi place calea lui;
24. dacă se īntīmplă să cadă, nu este doborīt de tot,
căci Domnul īl apucă de mīnă.
25. Am fost tīnăr, şi am īmbătrīnit, dar n'am văzut pe cel neprihănit părăsit,
nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pīnea.
26. Ci el totdeauna este milos, şi dă cu īmprumut;
şi urmaşii lui sīnt binecuvīntaţi.
27. Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie.
28. Căci Domnul iubeşte dreptatea,
şi nu părăseşte pe credincioşii Lui.
Totdeauna ei sīnt supt paza Lui,
dar sămīnţa celor răi este nimicită.
29. Cei neprihăniţi vor stăpīni ţara,
şi vor locui īn ea pe vecie.
30. Gura celui neprihănit vesteşte īnţelepciunea,
şi limba lui trīmbiţează dreptatea.
31. Legea Dumnezeului său este īn inima lui;
şi nu i se clatină paşii.
32. Cel rău pīndeşte pe cel neprihănit,
şi caută să-l omoare.
33. Dar Domnul nu-l lasă īn mīnile lui,
şi nu-l osīndeşte cīnd vine la judecată.
34. Nădăjduieşte īn Domnul, păzeşte calea Lui,
şi El te va īnălţa ca să stăpīneşti ţara:
vei vedea pe cei răi nimiciţi.
35. Am văzut pe cel rău īn toată puterea lui;
se īntindea ca un copac verde.
36. Dar cīnd am trecut a doua oară, nu mai era acolo;
l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.
37. Uită-te bine la cel fără prihană, şi priveşte pe cel fără vicleşug;
căci omul de pace are parte de moştenitori.
38. Dar cei răzvrătiţi sīnt nimiciţi cu toţii,
sămīnţa celor răi este prăpădită.
39. Scăparea celor neprihăniţi vine dela Domnul;
El este ocrotitorul lor la vremea necazului.
40. Domnul īi ajută şi-i izbăveşte;
īi izbăveşte de cei răi şi-i scapă,
pentrucă se īncred īn El.
PSALMUL 38.
Un psalm al lui David.
Spre aducere aminte.
38
1. Doamne, nu mă mustra īn mīnia Ta,
şi nu mă pedepsi īn urgia Ta.
2. Căci săgeţile Tale s'au īnfipt īn mine,
şi mīna Ta apasă asupra mea.
3. N'a mai rămas nimic sănătos īn carnea mea, din pricina mīniei Tale;
nu mai este nici o vlagă īn oasele mele, īn urma păcatului meu.
4. Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu;
ca o povară grea, sīnt prea grele pentru mine.
5. Rănile mele miroasă greu şi sīnt pline de coptură,
īn urma nebuniei mele.
6. Sīnt gīrbovit, peste măsură de istovit;
toată ziua umblu plin de īntristare.
7. Căci o durere arzătoare īmi mistuie măruntaiele,
şi n'a mai rămas nimic sănătos īn carnea mea.
8. Sīnt fără putere, zdrobit cu desăvīrşire;
turburarea inimii mele mă face să gem.
9. Doamne, toate dorinţele mele sīnt īnaintea Ta,
şi suspinurile mele nu-Ţi sīnt ascunse.
10. Inima īmi bate cu tărie, puterea mă părăseşte,
şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine.
11. Prietenii şi cunoscuţii mei se depărtează de rana mea,
şi rudele mele stau de o parte.
12. Ceice vor să-mi ia viaţa īşi īntind cursele;
ceice-mi caută nenorocirea, spun răutăţi,
şi toată ziua urzesc la īnşelătorii.
13. Iar eu sīnt ca un surd, n'aud;
sīnt ca un mut, care nu deschide gura.
14. Sīnt ca un om, care n'aude,
şi īn gura căruia nu este niciun răspuns.
15. Doamne, īn Tine nădăjduiesc;
Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule!
16. Căci zic: Nu īngădui să se bucure vrăjmaşii mei de mine,
şi să se fudulească īmpotriva mea, cīnd mi se clatină piciorul!
17. Căci sīnt aproape să cad,
şi durerea mea este totdeauna īnaintea mea.
18. Īmi mărturisesc fărădelegea,
mă doare de păcatul meu.
19. Dar vrăjmaşii mei sīnt plini de viaţă şi plini de putere;
ceice mă urăsc fără temei, sīnt mulţi la număr.
20. Ei īmi īntorc rău pentru bine,
īmi sīnt potrivnici, pentrucă eu urmăresc binele.
12. Nu mă părăsi, Doamne!
Dumnezeule, nu Te depărta de mine!
22. Vino degrabă īn ajutorul meu,
Doamne, Mīntuirea mea!
PSALMUL 39.
Către mai marele cīntăreţilor: Către Iedutun. Un psalm al lui David.
39
1. Ziceam: Voi veghea asupra căilor mele,
ca să nu păcătuiesc cu limba;
īmi voi pune frīu gurii,
cīt va sta cel rău īnaintea mea.
2. Am stat mut, īn tăcere;
am tăcut, măcar că eram nenorocit;
şi totuş durerea mea nu era mai puţin mare.
3. Īmi ardea inima īn mine,
un foc lăuntric mă mistuia;
şi atunci mi-a venit cuvīntul pe limbă, şi am zis:
4. Doamne, spune-mi care este sfīrşitul vieţii mele,
care este măsura zilelor mele,
ca să ştiu cīt de trecător sīnt.
5. Iată că zilele mele sīnt cīt un lat de mīnă,
şi viaţa mea este ca o nimica īnaintea Ta.
Da, orice om este doar o suflare, oricīt de bine s'ar ţinea. -
6. Da, omul umblă ca o umbră,
se frămīntă degeaba,
strīnge la comori, şi nu ştie cine le va lua.
7. Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu?
Īn Tine īmi este nădejdea
8. Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele!
Nu mă face de ocara celui nebun!
9. Stau mut, nu deschid gura,
căci Tu lucrezi.
10. Abate-Ţi loviturile dela mine!
Īmi iese sufletul supt loviturile mīnii Tale.
11. Tu pedepseşti pe om, şi-l loveşti pentru fărădelegea lui:
īi prăpădeşti, ca molia, ce are el mai scump.
Da, orice om este doar o suflare.
12. Ascultă-mi rugăciunea, Doamne,
şi pleacă-Ţi urechea la strigătele mele!
Nu tăcea īn faţa lacrămilor mele!
Căci sīnt un străin īnaintea Ta,
un pribeag, ca toţi părinţii mei.
13. Abate-Ţi privirea dela mine, şi lasă-mă să răsuflu,
pīnă nu mă duc şi să nu mai fiu!
PSALMUL 40.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David.
40
1. Īmi pusesem nădejdea īn Domnul, şi El S'a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele.
2. M'a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei;
mi-a pus picioarele pe stīncă, şi mi-a īntărit paşii.
3. Mi-a pus īn gură o cīntare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru.
Mulţi au văzut lucrul acesta, s'au temut,
şi s'au īncrezut īn Domnul.
4. Ferice de omul, care īşi pune īncrederea īn Domnul,
şi care nu se īndreaptă spre cei trufaşi şi mincinoşi!
5. Doamne, Dumnezeule, multe sīnt minunile şi planurile Tale pentru mine:
nimeni nu se poate asemăna cu Tine.
Aş vrea să le vestesc şi să le trīmbiţez,
dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc.
6. Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mīncare,
ci mi-ai străpuns urechile;
nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispăşire.
7. Atunci am zis: Iată-mă că vin! - īn sulul cărţii este scris despre mine -
8. vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!
Şi Legea Ta este īn fundul inimii mele.
9. Vestesc īndurarea Ta, īn adunarea cea mare;
iată că nu-mi īnchid buzele.
Tu ştii lucrul acesta, Doamne!
10. Nu ţin īn inima mea īndurarea Ta,
ci vestesc adevărul tău şi mīntuirea Ta,
şi nu ascund bunătatea şi credincioşia Ta īn adunarea cea mare.
11. Tu, Doamne, nu-mi vei opri īndurările tale;
ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi totdeauna.
12. Căci rele fără număr mă īmpresoară,
m'au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile mele; şi nu le mai pot suferi vederea.
Sīnt mai multe decīt perii capului meu, şi mi se moaie inima.
13. Izbăveşte-mă, Doamne!
Vino, Doamne, degrabă īn ajutorul meu.
14. Să fie ruşinaţi şi īnfruntaţi,
toţi cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să dea īnapoi şi să roşească de ruşine
ceice-mi doresc pierzarea!
15. Să rămīnă īnlemniţi de ruşinea lor,
cei ce-mi zic: Ha! Ha!
16. Să se bucure şi să se veselească īn Tine toţi cei ce Te caută!
Ceice iubesc mīntuirea Ta să zică fără īncetare:
Mărit să fie Domnul!
17. Eu sīnt sărac şi lipsit,
dar Domnul Se gīndeşte la mine. Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu:
nu zăbovi, Dumnezeule!
PSALMUL 41.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David.
41
1. Ferice de cel ce īngrijeşte de cel sărac!
Căci īn ziua nenorocirii Domnul īl izbăveşte;
2. Domnul īl păzeşte şi-l ţine īn viaţă.
El este fericit pe pămīnt,
şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui.
3. Domnul īl sprijineşte, cīnd este pe patul de suferinţă:
īi uşurezi durerile īn toate boalele lui.
4. Eu zic: Doamne, ai milă de mine!
Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit īmpotriva Ta.
5. Vrăjmaşii mei zic cu răutate despre mine:
Cīnd va muri? Cīnd īi va pieri numele?
6. Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri,
strīnge temeiuri ca să mă vorbească de rău;
şi cīnd pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară.
7. Toţi vrăjmaşii mei şoptesc īntre ei īmpotriva mea,
şi cred că nenorocirea mea īmi va aduce pieirea.
8. Este atins rău de tot, - zic ei -
iată-l culcat, n'are să se mai scoale!
9. Chiar şi acela cu care trăiam īn pace,
īn care īmi puneam īncrederea şi care mīnca din pīnea mea,
ridică şi el călcīiul īmpotriva mea.
10. Dar Tu, Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă,
ca să le răsplătesc cum li se cuvine.
11. Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti,
dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu.
12. Tu m'ai sprijinit, din pricina neprihănirii mele,
şi m'ai aşezat pe vecie īnaintea Ta.
13. Binecuvīntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din vecinicie īn vecinicie!
Amin! Amin!
C A R T E A A D O U A
PSALMUL 42.
Către mai marele cīntăreţilor. Cīntarea fiilor lui Core.
42
1. Cum doreşte un cerb izvoarele de apă,
aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!
2. Sufletul meu īnsetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu;
cīnd mă voi duce şi mă voi arăta īnaintea lui Dumnezeu?
3. Cu lacrămi mă hrănesc zi şi noapte,
cīnd mi se zice fără īncetare: Unde este Dumnezeul tău?
4. Mi-aduc aminte, şi-mi vărs tot focul inimii īn mine,
cīnd mă gīndesc cum mergeam īnconjurat de mulţime,
şi cum īnaintam īn fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu,
īn mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţămire
ale unei mulţimi īn sărbătoare.
5. Pentruce te mīhneşti, suflete, şi gemi īnlăuntrul meu?
Nădăjduieşte īn Dumnezeu, căci iarăş Īl voi lăuda;
El este mīntuirea mea şi Dumnezeul meu.
6. Īmi este mīhnit sufletul īn mine, Dumnezeule;
de aceea la Tine mă gīndesc, din ţara Iordanului,
din Hermon, şi din muntele Miţear.
7. Un val cheamă un alt val, la vuietul căderii apelor Tale;
toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine.
8. Ziua, Domnul īmi dădea īndurarea Lui,
iar noaptea, cīntam laudele Lui,
şi īnălţam o rugăciune Dumnezeului vieţii mele.
9. De aceea, zic lui Dumnezu, Stīnca mea: Pentruce mă uiţi?
Pentruce trebuie să umblu plin de īntristare, supt apăsarea vrăjmaşului?
10. Parcă mi se sfărīmă oasele cu sabia cīnd mă batjocoresc vrăjmaşii mei, şi-mi zic neīncetat: Unde este Dumnezeul tău?
11. Pentruce te mīhneşti, suflete, şi gemi īnlăuntrul meu?
Nădăjduieşte īn Dumnezeu, căci iarăşi Īl voi lăuda;
El este mīntuirea mea şi Dumnezeul meu.
PSALMUL 43.
43
1. Fă-mi dreptate, Dumnezeule, apără-mi pricina īmpotriva unui neam nemilos!
Izbăveşte-mă de oamenii plini de vicleşug şi de fărădelege!
2. Tu eşti Dumnezeul, care mă ocroteşte: pentruce mă lepezi?
Pentruce trebuie să umblu plin de īntristare, supt apăsarea vrăjmaşului?
3. Trimete lumina şi credincioşia Ta, ca să mă călăuzească,
şi să mă ducă la muntele Tău cel sfīnt
şi la locaşurile Tale!
4. Atunci voi merge la altarul lui Dumnezeu,
la altarul lui Dumnezeu, care este bucuria şi veselia mea,
şi Te voi lăuda cu arfa, Dumnezeule, Dumnezeul meu!
5. Pentruce te mīhneşti, suflete, şi gemi īnlăuntrul meu?
Nădăjduieşte īn Dumnezeu, căci iarăş Īl voi lăuda:
El este mīntuirea mea şi Dumnezeul meu.
PSALMUL 44.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. O cīntare.
44
1. Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, şi părinţii noştri ne-au povestit
lucrările, pe cari le-ai făcut pe vremea lor, īn zilele de odinioară.
2. Cu mīna Ta, ai izgonit neamuri, ca să-i sădeşti pe ei,
ai lovit popoare, ca să-i īntinzi pe ei.
3. Căci nu prin sabia lor au pus mīna pe ţară,
nu braţul lor i-a mīntuit,
ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale,
pentrucă īi iubeai.
4. Dumnezeule, Tu eşti Īmpăratul meu:
porunceşte izbăvirea lui Iacov!
5. Cu Tine doborīm pe vrăjmaşii noştri,
cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noştri.
6. Căci nu īn arcul meu mă īncred, nu sabia mea mă va scăpa;
7. ci Tu ne izbăveşti de vrăjmaşii noştri,
şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc.
8. Noi, īn fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, şi pururea slăvim Numele Tău. -
9. Dar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine,
nu mai ieşi cu oştirile noastre;
10. ne faci să dăm dosul īnaintea vrăjmaşului,
şi ceice ne urăsc, ridică prăzi luate dela noi.
11. Ne dai ca pe nişte oi de mīncat, şi ne risipeşti printre neamuri.
12. Vinzi pe poporul Tău pe nimic,
şi nu-l socoteşti de mare preţ.
13. Ne faci de ocara vecinilor noştri,
de batjocura şi de rīsul celor ce ne īnconjoară.
14. Ne faci de pomină printre neamuri,
şi pricină de clătinare din cap printre popoare.
15. Ocara mea este totdeauna īnaintea mea,
şi ruşinea īmi acopere faţa,
16. la glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte,
la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului.
17. Toate acestea ni se īntīmplă, fără ca noi să Te fi uitat,
fără să fi călcat legămīntul Tău:
18. da, inima nu ni s'a abătut,
paşii nu ni s'au depărtat de pe cărarea Ta,
19. ca să ne zdrobeşti īn locuinţa şacalilor,
şi să ne acoperi cu umbra morţii.
20. Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru,
şi ne-am fi īntins mīnile spre un dumnezeu străin,
21. n'ar şti Dumnezeu lucrul acesta,
El, care cunoaşte tainele inimii?
22. Dar din pricina Ta sīntem junghiaţi īn toate zilele,
sīntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.
23. Trezeşte-Te! Pentruce dormi, Doamne? Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie!
24. Pentruce Īţi ascunzi Faţa?
Pentruce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?
25. Căci sufletul ne este doborīt īn ţărīnă de mīhnire,
trupul nostru este lipit de pămīnt.
26. Scoală-Te, ca să ne ajuţi!
Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta!
PSALMUL 45.
Către mai marele cīntăreţilor. De cīntat cum se cīntă: Crinii. Un psalm al fiilor lui Core. O cīntare. O cīntare de dragoste.
45
1. Cuvinte pline de farmec īmi clocotesc īn inimă,
şi zic: Lucrarea mea de laudă este pentru Īmpăratul!
Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba!
2. Tu eşti cel mai frumos dintre oameni,
harul este turnat pe buzele tale:
de aceea te-a binecuvīntat Dumnezeu pe vecie.
3. Războinic viteaz, īncinge-ţi sabia, -
podoaba şi slava,
4. da, slava Ta! - Fii biruitor, suie-te īn carul tău de luptă,
apără adevărul, blīndeţa şi neprihănirea,
şi dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate!
5. Săgeţile tale sīnt ascuţite:
supt tine vor cădea popoare,
şi săgeţile tale vor străpunge inima vrăjmaşilor īmpăratului.
6. Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic;
toiagul de domnie al īmpărăţiei Tale este un toiag de dreptate.
7. Tu iubeşti neprihănirea, şi urăşti răutatea.
De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns
cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decīt pe tovarăşii Tăi de slujbă.
8. Smirna, aloia şi casia īţi umplu de miros plăcut toate veşmintele;
īn casele tale īmpărăteşti de fildeş te īnveselesc instrumentele cu coarde.
9. Printre prea iubitele tale sīnt fete de īmpăraţi;
īmpărăteasa, mireasa ta, stă la dreapta ta, īmpodobită cu aur de Ofir.
10. Ascultă, fiică, vezi şi pleacă-ţi urechea;
uită pe poporul tău şi casa tatălui tău!
11. Şi atunci īmpăratul īţi va pofti frumuseţa.
Şi fiindcă este Domnul tău, adu-i īnchinăciunile tale.
12. Şi fiica Tirului, şi cele mai bogate din popor vor umbla
cu daruri ca să capete bunăvoinţa ta.
13. Fata īmpăratului este plină de strălucire īnlăuntrul casei īmpărăteşti;
ea poartă o haină ţesută cu aur.
14. Este adusă īnaintea īmpăratului, īmbrăcată cu haine cusute la gherghef,
şi urmată de fete, īnsoţitoarele ei,
cari sīnt aduse la tine.
15. Ele sīnt duse īn mijlocul bucuriei şi veseliei,
şi intră īn casa īmpăratului.
16. Copiii tăi vor lua locul părinţilor tăi;
īi vei pune domni īn toată ţara.
17. Din neam īn neam īţi voi pomeni numele:
de aceea īn veci de veci te vor lăuda popoarele.
PSALMUL 46.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. De cīntat pe alamot. O cīntare.
46
1. Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru,
un ajutor, care nu lipseşte niciodată īn nevoi.
2. De aceea nu ne temem, chiar dacă s'ar zgudui pămīntul,
şi s'ar clătina munţii īn inima mărilor.
3. Chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării,
şi s'ar ridica pīnă acolo de să se cutremure munţii. -
4. Este un rīu, ale cărui izvoare īnveselesc cetatea lui Dumnezeu,
sfīntul locaş al locuinţelor Celui Prea Īnalt.
5. Dumnezeu este īn mijlocul ei: ea nu se clatină;
Dumnezeu o ajută īn revărsatul zorilor.
6. Neamurile se frămīntă, īmpărăţiile se clatină,
dar glasul Lui răsună, şi pămīntul se topeşte de groază.
7. Domnul oştirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi. -
8. Veniţi şi priviţi lucrările Domnului,
pustiirile, pe cari le-a făcut El pe pămīnt.
9. El a pus capăt războaielor pīnă la marginea pămīntului;
El a sfărīmat arcul, şi a rupt suliţa, a ars cu foc carăle de război. -
10. Opriţi-vă, şi să ştiţi că Eu sīnt Dumnezeu:
Eu stăpīnesc peste neamuri,
Eu stăpīnesc pe pămīnt. -
11. Domnul oştirilor este cu noi.
Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi. -
PSALMUL 47.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm făcut de fiii lui Core.
47
1. Bateţi din palme, toate popoarele!
Īnălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie!
2. Căci Domnul, Cel Prea Īnalt, este īnfricoşat:
El este Īmpărat mare peste tot pămīntul.
3. El ne supune popoarele,
El pune neamurile supt picioarele noastre.
4. El ne alege moştenirea,
slava lui Iacov, pe care-l iubeşte. -
5. Dumnezeu Se suie īn mijlocul strigătelor de biruinţă,
Domnul īnaintează īn sunetul trīmbiţei.
6. Cīntaţi lui Dumnezeu, cīntaţi!
Cīntaţi Īmpăratul nostru, cīntaţi!
7. Căci Dumnezeu este īmpărat peste tot pămīntul:
cīntaţi o cīntare īnţeleaptă!
8. Dumnezeu īmpărăţeşte peste neamuri,
Dumnezeu şade pe scaunul Lui de domnie cel sfīnt.
9. Domnitorii popoarelor se adună īmpreună
cu poporul Dumnezeului lui Avraam;
căci ale lui Dumnezeu sīnt scuturile pămīntului:
El este mai īnalt şi mai pe sus de orice.
PSALMUL 48.
O cīntare. Un psalm al fiilor lui Core.
48
1. Mare este Domnul şi lăudat de toţi,
īn cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfīnt.
2. Frumoasă īnalţime, bucuria īntregului pămīnt, este muntele Sionului;
īn partea de miazănoapte este cetatea Marelui Īmpărat.
3. Dumnezeu, īn casele Lui īmpărăteşti, este cunoscut ca un turn de scăpare.
4. Căci iată că īmpăraţii se adunaseră:
doar au trecut īmpreună,
5. au privit-o, au īnlemnit,
s'au temut, şi au luat-o la fugă.
6. I-a apucat un tremur acolo,
ca durerea unei femei la facere.
7. Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de vīntul de răsărit,
care sfărīmă corăbiile din Tarsis.
8. Īntocmai cum auzisem spunīndu-se, aşa am văzut
īn cetatea Domnului oştirilor, īn cetatea Dumnezeului nostru:
Dumnezeu o va face să dăinuiască pe vecie. -
9. Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gīndim,
īn mijlocul Templului Tău!
10. Ca şi Numele Tău, Dumnezeule, şi lauda Ta răsună pīnă la marginile pămīntului;
dreapta Ta este plină de īndurare.
11. Se bucură muntele Sionului,
şi se veselesc fiicele lui Iuda
de judecăţile Tale.
12. Străbateţi Sionul, şi ocoliţi-l,
număraţi-i turnurile,
13. priviţi-i īntăritura,
şi cercetaţi-i palatele,
ca să povestiţi celor ce vor veni după ei.
14. Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru īn veci de veci;
El va fi călăuza noastră pīnă la moarte.
PSALMUL 49.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.
49
1. Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele,
luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:
2. mici şi mari,
bogaţi şi săraci!
3. Gura mea va vorbi cuvinte īnţelepte,
şi inima mea are gīnduri pline de judecată.
4. Eu īmi plec urechea la pildele care īmi sīnt īnsuflate,
īmi īncep cīntarea īn sunetul arfei.
5. Pentru ce să mă tem īn zilele nenorocirii,
cīnd mă īnconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?
6. Ei se īncred īn avuţiile lor,
şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.
7. Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul,
nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.
8. Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.
9. Nu vor trăi pe vecie,
nu pot să nu vadă mormīntul.
10. Da, īl vor vedea: căci īnţelepţii mor,
nebunul şi prostul deopotrivă pier,
şi lasă altora avuţiile lor.
11. Ei īşi īnchipuiesc că vecinice le vor fi casele,
că locuinţele lor vor dăinui din veac īn veac,
ei, cari dau numele lor la ţări īntregi.
12. Dar omul pus īn cinste nu dăinuieşte,
ci este ca dobitoacele cari se taie.
13. Iată ce soartă au ei, cei plini de atīta īncredere,
precum şi cei ce īi urmează, cărora le plac cuvintele lor. -
14. Sīnt duşi ca o turmă īn locuinţa morţilor,
īi paşte moartea,
şi īn curīnd oamenii fără prihană īi calcă īn picioare:
li se duce frumuseţa, şi locuinţa morţilor le este locaşul.
15. Dar mie Dumnezeu īmi va scăpa sufletul din locuinţa morţilor,
căci mă va lua supt ocrotirea Lui. -
16. Nu te teme cīnd se īmbogăţeşte cineva,
şi cīnd i se īnmulţesc vistieriile casei;
17. căci nu ia nimic cu el cīnd moare:
vistieriile lui nu se pogoară după el.
18. Să se tot creadă omul fericit īn viaţă,
să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,
19. căci tot īn locuinţa părinţilor săi va merge,
şi nu va mai vedea lumina niciodată.
20. Omul pus īn cinste, şi fără pricepere,
este ca dobitoacele pe cari le tai.
PSALMUL 50.
Un psalm al lui Asaf.
50
1. Dumnezeu, da, Dumnezeu, Domnul, vorbeşte,
şi cheamă pămīntul, dela răsăritul soarelui pīnă la asfinţitul lui.
2. Din Sion, care este īntruparea frumuseţei desăvīrşite,
de acolo străluceşte Dumnezeu.
3. Dumnezeul nostru vine şi nu tace.
Īnaintea Lui merge un foc mistuitor,
şi īmprejurul Lui o furtună puternică.
4. El strigă spre ceruri sus,
şi spre pămīnt, ca să judece pe poporul Său:
5. Strīngeţi-Mi pe credincioşii Mei, care au făcut legămīnt cu Mine prin jertfă! -
6. Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui,
căci Dumnezeu este cel ce judecă. -
7. Ascultă, poporul Meu, şi voi vorbi;
ascultă, Israele, şi te voi īnştiinţa.
Eu sīnt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
8. Nu pentru jertfele tale te mustru:
căci arderile tale de tot sīnt necurmat īnaintea Mea.
9. Nu voi lua tauri din casa ta,
nici ţapi din staulele tale.
10. Căci ale Mele sīnt toate dobitoacele pădurilor,
toate fiarele munţilor cu miile lor.
11. Eu cunosc toate păsările de pe munţi,
şi tot ce se mişcă pe cīmp este al Meu.
12. Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie,
căci a mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.
13. Oare mănīnc Eu carnea taurilor?
Oare beau Eu sīngele ţapilor?
14. Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţămiri,
şi īmplineşte-ţi juruinţele făcute Celui Prea Īnalt.
15. Cheamă-Mă īn ziua necazului,
şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!
16. Dumnezeu zice īnsă celui rău:
Ce tot īnşiri tu legile Mele,
şi ai īn gură legămīntul Meu,
17. cīnd tu urăşti mustrările,
şi arunci cuvintele Mele īnapoia ta?
18. Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el,
şi te īnsoţeşti cu preacurvarii.
19. Dai drumul gurii la rău,
şi limba ta urzeşte vicleşuguri.
20. Stai şi vorbeşti īmpotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale.
21. Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut.
Ţi-ai īnchipuit că Eu sīnt ca tine.
Dar te voi mustra, şi īţi voi pune totul supt ochi!
22. Luaţi seama dar, voi cari uitaţi pe Dumnezeu,
ca nu cumva să vă sfăşii, şi să nu fie nimeni să vă scape.
23. Cine aduce mulţămiri, ca jertfă, acela Mă proslăveşte,
şi celui ce veghează asupra căii lui,
aceluia īi voi arăta mīntuirea lui Dumnezeu.
PSALMUL 51.
Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David. Făcut cīnd a venit la el proorocul Natan, după ce intrase David la Bat-Şeba.
51
1. Ai milă de mine, Dumnezeule, īn bunătatea Ta!
După īndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
2. Spală-mă cu desăvīrşire de nelegiuirea mea,
şi curăţeşte-mă de păcatul meu!
3. Căci īmi cunosc bine fărădelegile,
şi păcatul meu stă necurmat īnaintea mea.
4. Īmpotriva Ta, numai īmpotriva Ta, am păcătuit
şi am făcut ce este rău īnaintea Ta;
aşa că vei fi drept īn hotărīrea Ta,
şi fără vină īn judecata Ta.
5. Iată că sīnt născut īn nelegiuire,
şi īn păcat m'a zămislit mama mea.
6. Dar Tu ceri ca adevărul să fie īn adīncul inimii:
fă dar să pătrundă īnţelepciunea īnlăuntrul meu!
7. Curăţeşte-mă cu isop, şi voi fi curat;
spală-mă, şi voi fi mai alb decīt zăpada.
8. Fă-mă să aud veselie şi bucurie,
şi oasele, pe cari le-ai zdrobit Tu, se vor bucura.
9. Īntoarce-Ţi privirea dela păcatele mele,
şterge toate nelegiuirile mele!
10. Zideşte īn mine o inimă curată, Dumnezeule,
pune īn mine un duh nou şi statornic!
11. Nu mă lepăda dela Faţa Ta,
şi nu lua dela mine Duhul Tău cel Sfīnt.
12. Dă-mi iarăş bucuria mīntuirii Tale,
şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă!
13. Atunci voi īnvăţa căile Tale pe ceice le calcă,
şi păcătoşii se vor īntoarce la Tine.
14. Dumnezeule, Dumnezeul mīntuirii mele! Izbăveşte-mă de vina sīngelui vărsat,
şi limba mea va lăuda īndurarea Ta.
15. Doamne, deschide-mi buzele,
şi gura mea va vesti lauda Ta.
16. Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus:
dar Ţie nu-Ţi plac arderile de tot.
17. Jertfele plăcute lui Dumnezeu sīnt un duh zdrobit:
Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mīhnită.
18. Īn īndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului,
şi zideşte zidurile Ierusalimului!
19. Atunci vei primi jertfe neprihănite, arderi de tot şi jertfe īntregi;
atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei.
PSALMUL 52.
Către mai marele cīntăreţilor. O cīntare a lui David. Făcută cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, cīnd zicea: David s'a dus īn casa lui Ahimelec.
52
1. Pentruce te făleşti cu răutatea ta, asupritorule?
Bunătatea lui Dumnezeu ţine īn veci.
2. Limba ta nu născoceşte decīt răutate,
ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!
3. Tu iubeşti mai degrabă răul decīt binele,
mai degrabă minciuna decīt adevărul. -
4. Tu iubeşti numai cuvinte nimicitoare,
limbă īnşelătoare!
5. De aceea şi Dumnezeu te va doborī pe vecie,
te va apuca şi te va ridica din cortul tău,
şi te va desrădăcina din pămīntul celor vii. -
6. Cei fără prihană vor vedea lucrul acesta, se vor teme,
şi vor rīde de el, zicīnd:
7. Iată omul, care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu,
ci se īncredea īn bogăţiile lui cele mari,
şi se bizuia pe răutatea lui.
8. Dar eu sīnt īn Casa lui Dumnezeu ca un măslin verde,
mă īncred īn bunătatea lui Dumnezeu, īn veci de veci.
9. Te voi lăuda totdeauna, pentrucă ai lucrat;
şi, īn faţa copiilor Tăi, voi nădăjdui īn Numele Tău, căci este binevoitor.
PSALMUL 53.
Către mai marele cīntăreţil