[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

CĪNTAREA CĪNTĂRILOR

 

(Romani 8.38,39. 2 Corinteni 11.2,3. Pildele 1.17.)

 

1

 

1.           Cīntarea cīntărilor, făcută de Solomon.

 

2.           Să mă sărute cu sărutările gurii lui!

              Căci toate desmierdările tale sīnt mai bune de cīt vinul,

 

3.           mirodeniile tale au un miros plăcut.

              Numele tău este ca o mireasmă vărsată.

              De aceea te iubesc pe tine fetele!

4.           Trage-mă după tine! Şi haidem să alergăm!

              Īmpăratul mă duce īn odăile lui ...

              Ne vom veseli şi ne vom bucura de tine;

              vom lăuda desmierdările tale mai mult de cīt vinul!

              Pe drept eşti iubit.

 

5.           Sīnt neagră, dar sīnt frumoasă, fiice ale Ierusalimului,

              cum sīnt corturile Chedarului,

              şi cum sīnt covoarele lui Solomon.

6.           Nu vă uitaţi că sīnt aşa de negricioasă,

              căci m'a ars (Sau: m'a privit.) soarele.

              Fiii mamei mele s'au mīniat pe mine,

              şi m'au pus păzitoare la vii.

              Dar via frumuseţii mele n'am păzit-o.

7.           Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea,

              unde īţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază?

              Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarăşilor tăi? -

8.           Dacă nu ştii, o tu, cea mai frumoasă dintre femei,

              ieşi pe urmele oilor,

              şi paşte-ţi iezii līngă colibele păstorilor.

 

9.           Cu iapa īnhămată la carăle lui Faraon,

              te asemăn eu pe tine, scumpa mea.

 

10.         Ce frumoşi īţi sīnt obrajii īn mijlocul lănţişoarelor dela gīt,

              şi ce frumos īţi este gītul īn mijlocul şirurilor de mărgăritare!

 

11.         Īţi vom face deci lănţişoare de aur,

              cu stropituri de argint. -

12.         Cīt stă īmpăratul la masa lui,

              nardul meu īşi răspīndeşte mirosul.

13.         Prea iubitul meu īmi este ca un mănunchi de mir,

              care se odihneşte īntre ţīţele mele.

14.         Prea iubitul meu este pentru mine un strugure de măliniţă,

              din viile din En-Ghedi. -

15.         Ce frumoasă eşti, iubito, uite ce frumoasă eşti,

              cu ochii tăi de porumbiţă!-

 

16.         Ce frumos eşti, prea iubitule, ce plăcut eşti!

              Verdeaţa este patul nostru! -

17.         Cedrii sīnt grinzile caselor noastre,

              şi chiparoşii sīnt pardoselele noastre. -

 

2

 

1.           Eu sīnt un trandafir din Saron,

              un crin din văi. -

2.           Ca un crin īn mijlocul spinilor,

              aşa este iubita mea īntre fete. -

3.           Ca un măr īntre copacii pădurii,

              aşa este prea iubitul meu īntre tineri.

              Cu aşa drag stau la umbra lui,

              şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.

 

4.           El m'a dus īn casa de ospăţ,

              şi dragostea era steagul fluturat peste mine.

5.           Īntăriţi-mă cu turte de struguri, īnvioraţi-mă cu mere,

              căci sīnt bolnavă de dragostea lui.

6.           Să-şi pună mīna stīngă supt capul meu,

              şi să mă īmbrăţişeze cu dreapta lui! -

 

7.           Vă jur, fiice ale Ierusalimului,

              pe căprioarele şi cerboaicele de pe cīmp:

              nu stīrniţi, nu treziţi dragostea,

              pīnă nu vine ea! -

 

8.           Aud glasul prea iubitului meu! Iată-l că vine,

              sărind peste munţi, săltīnd pe dealuri.

9.           Prea iubitul meu seamănă cu o căprioară, sau cu puiul de cerboaică.

              Iată-l că este după zidul nostru,

              se uită pe fereastră,

              priveşte printre zăbrele.

 

10.         Prea iubitul meu vorbeşte şi-mi zice:

              Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!

 

11.         Căci iată că a trecut iarna;

              a īncetat ploaia, şi s'a dus.

12.         Se arată florile pe cīmp,

              a venit vremea cīntării,

              şi se aude glasul turturicii īn cīmpiile noastre.

13.         Se pīrguiesc roadele īn smochin, şi viile īnflorite

              īşi răspīndesc mirosul.

              Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso.

 

14.         Porumbiţă din crăpăturile stīncii, ascunsă īn scobiturile prăpăstiilor,

              arată-mi faţa ta, şi fă-mă să-ţi aud glasul!

              Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta plăcută.

 

15.         Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici, cari strică viile; căci viile noastre sīnt īn floare.

 

16.         Prea iubitul meu este al meu, şi eu sīnt a lui;

              el īşi paşte turma īntre crini.

 

17.         Pīnă la răcoarea zilei, şi pīnă la lungirea umbrelor,

              īntoarce-te! ... Iubitule, sai ca o căprioară sau ca puiul de cerb,

              peste munţii ce ne despart.

 

 

3

 

1.           Am căutat noaptea, īn aşternutul meu, am căutat pe iubitul inimii mele;

              l-am căutat, dar nu l-am găsit ...

 

2.           M'am sculat, atunci, şi am cutreierat cetatea,

              uliţele şi pieţele;

              şi am căutat pe iubitul inimii mele ...

              L-am căutat, dar nu l-am găsit!

3.           M'au īntīlnit păzitorii cari dau ocol cetăţii;

              şi i-am īntrebat: „N'aţi văzut pe iubitul inimii mele?“

 

4.           Abia trecusem de ei,

              şi am găsit pe iubitul inimii mele.

              L-am apucat, şi nu l-am mai lăsat

              pīnă nu l-am adus īn casa mamei mele,

              īn odaia celei ce m'a zămislit. -

5.           Vă jur, fiice ale Ierusalimului,

              pe căprioarele şi cerboaicele de pe cīmp,

              nu stīrniţi, nu treziţi dragostea,

              pīnă nu vine ea. -

 

6.           Ce se vede suindu-se din pustie,

              ca nişte stīlpi de fum,

              īn mijlocul aburilor de mir şi de tămīie,

              īnconjurată de toate mirezmele negustorilor de mir? -

 

7.           Iată, este pataşca lui Solomon,

              cu şasezeci de viteji, de jur īmprejur,

              cei mai viteji din Israel.

8.           Toţi sīnt īnarmaţi cu săbii, şi toţi sīnt deprinşi la luptă,

              fiecare cu sabia la coapsă,

              ca să n'aibă nimic de temut īn timpul nopţii.

9.           Īmpăratul Solomon şi-a făcut această pataşcă

              din lemn din Liban.

10.         Stīlpii i-a făcut de argint,

              rezemătoarea de aur, scaunul de purpură;

              iar mijlocul īmpodobit cu o ţesătură aleasă, lucrată de dragostea

              fiicelor Ierusalimului.

11.         Ieşiţi, fetele Sionului, şi priviţi pe īmpăratul Solomon,

              cu cununa cu care l-a īncununat mamă-sa īn ziua cununiei lui,

              īn ziua veseliei inimii lui. -

 

4

 

1.           Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti!

              Ochii tăi sīnt ochi de porumbiţă,

              supt măhrama ta.

              Părul tău este ca o turmă de capre,

              poposită pe coama muntelui Galaad.

 

2.           Dinţii tăi sīnt ca o turmă de oi tunse,

              cari ies din scăldătoare,

              toate cu gemeni, şi nici una din ele nu este stearpă.

 

3.           Buzele tale sīnt ca un fir de cīrmīz,

              şi gura ta este drăguţă;

              obrazul tău este ca o jumătate de rodie,

              supt măhrama ta.

 

4.           Gītul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme;

              o mie de scuturi atīrnă de el,

              toate scuturi de viteji.

 

5.           Amīndouă ţīţele tale sīnt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare,

              cari pasc īntre crini.

 

6.           Pīnă se răcoreşte ziua, şi pīnă fug umbrele,

              voi veni la tine, munte de mir,

              şi la tine, deal de tămīie.

 

7.           Eşti frumoasă de tot, iubito,

              şi n'ai nici un cusur.

 

8.           Vino cu mine din Liban, mireaso,

              vino cu mine din Liban!

              Priveşte din vīrful muntelui Amana,

              din vīrful muntelui Senir şi Hermon,

              din vizuinile leilor,

              din munţii pardoşilor!

 

9.           Mi-ai răpit inima, soro, mireaso,

              mi-ai răpit inima numai cu o privire,

              numai cu unul din lănţişoarele dela gītul tău!

10.         Ce lipici īn desmierdările tale, soro, mireaso!

              Desmierdările tale preţuiesc mai mult decīt vinul,

              şi mirezmele tale sīnt mai plăcute decīt toate miroznele!

 

11.         Miere picură din buzele tale, mireaso,

              miere şi lapte se află supt limba ta,

              şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.

 

12.         Eşti o grădină īnchisă, soro, mireaso,

              un izvor īnchis, o fīntīnă pecetluită.

13.         Odraslele tale sīnt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade,

              mălini negri şi nard;

14.         nard şi şofran,

              trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămīie,

              smirnă şi aloe, cu cele mai alese mirezme.

15.         O fīntīnă din grădini,

              un izvor de ape vii,

              ce curge din Liban.

 

16.         Scoală-te, crivăţule! Vino, vīntule de miazăzi!

              Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! -

              Să intre iubitul meu īn grădina lui,

              şi să mănīnce din roadele ei alese! -

 

 

5

 

1.           Eu intru īn grădina mea, soro, mireaso,

              īmi culeg smirna cu mirezmele mele,

              īmi mănīnc fagurul de miere cu mierea mea,

              īmi beau vinul cu laptele meu ... -

              Mīncaţi, prieteni,

              beţi şi īmbătaţi-vă de dragoste! -

 

2.           Adormisem, dar inima īmi veghea ...

              Este glasul prea iubitului meu, care bate:

              „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito!

              Căci capul īmi este plin de rouă,

              cīrlionţii īmi sīnt plini de picurii nopţii.“ -

 

3.           „Mi-am scos haina, cum să mă īmbrac iarăş?

              Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăş?

4.           Dar iubitul meu a vīrīt mīna pe gaura zăvorului,

              şi mi-a fost milă de el atunci.

5.           M'am sculat să deschid iubitului meu,

              īn timp ce de pe mīnile mele picura smirnă,

              şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă

              pe mīnerul zăvorului.

6.           Am deschis iubitului meu;

              dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut.

              Īnebuneam, cīnd īmi vorbea.

              L-am căutat, dar nu l-am găsit;

              l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

 

7.           Păzitorii cari dau ocol cetăţii m'au īntīlnit;

              m'au bătut, m'au rănit;

              mi-au luat măhrama străjerii de pe ziduri.

 

8.           Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu,

              ce-i veţi spune? ... Că sīnt bolnavă de dragoste! -

9.           Ce are iubitul tău mai mult de cīt altul,

              o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult de cīt altul,

              de ne rogi aşa de fierbinte ?-

10.         Iubitul meu este alb şi rumen,

              osebindu-se din zece mii.

11.         Capul lui este o cunună de aur curat,

              pletele lui ca nişte valuri, sīnt negre cum e corbul.

12.         Ochii lui sīnt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor,

              scăldaţi īn lapte, şi odihnindu-se īn faţa lui plină.

 

13.         Obrajii lui sīnt ca nişte straturi de mirezme, īn cari cresc saduri mirositoare;

              buzele lui sīnt nişte crini, din cari curge cea mai aleasă smirnă.

 

14.         Mīnile lui sīnt nişte inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit;

              trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;

15.         picioarele lui sīnt nişte stīlpi de marmoră albă, aşezaţi pe nişte temelii de aur curat.

              Īnfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tīnăr ales ca cedrii.

16.         Cerul gurii lui este numai dulceaţă şi toată fiinţa lui este plină de farmec.

              Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu,

              fiice ale Ierusalimului! -

 

6

 

1.           Unde s'a dus iubitul tău,

              cea mai frumoasă dintre femei?

              Īncotro a apucat iubitul tău,

              ca să-l căutăm şi noi īmpreună cu tine? -

 

2.           Iubitul meu s'a pogorīt la grădina lui, la stratul de mirezme,

              ca să-şi pască turma īn grădini, şi să culeagă crini.

3.           Eu sīnt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu;

              el īşi paşte turma īntre crini. -

 

4.           Frumoasă eşti, iubito, ca Tirţa, plăcută ca Ierusalimul,

              dar cumplită ca nişte oşti supt steagurile lor.

 

5.           Īntoarce-ţi ochii dela mine,

              căci mă turbură.

              Perii tăi sīnt ca o turmă de capre,

              cari poposesc pe coama Galaadului.

 

6.           Dinţii tăi sīnt ca o turmă de oi,

              cari ies din scăldătoare,

              toate cu gemeni,

              şi niciuna din ele nu este stearpă.

 

7.           Obrazul tău este ca o jumătate de rodie,

              supt măhrama ta ...

 

8.           Am şasezeci de īmpărătese, optzeci de ţiitoare, şi fete fără număr,

9.           dar numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea;

              ea este singură la mamă-sa,

              cea mai aleasă a celei ce a născut-o.

              Fetele o văd, şi o numesc fericită;

              īmpărătesele şi ţiitoarele de asemenea o laudă. -

10.         „Cine este aceea care se iveşte ca zorile,

              frumoasă ca luna,

              curată ca soarele,

              dar cumplită ca nişte oşti supt steagurile lor?“ -

 

11.         M'am pogorīt īn grădina cu nuci,

              să văd verdeaţa din vale,

              să văd dacă a īnmugurit via,

              şi dacă au īnflorit rodiile.

 

12.         Dar fără să bag de seamă, dorinţa mea m'a dus

              la carăle poporului unui om ales. -

13.         Īntoarce-te, īntoarce-te, Sulamito!

              Īntoarce-te, īntoarce-te, ca să te privim. -

              Ce aveţi voi să vă uitaţi la Sulamita

              ca la nişte fete ce joacă īn cor? (Evreieşte: din Mahanaim, Ge.32.2.)

 

7

 

1.           Ce frumoase īţi sīnt picioarele īn īncălţămintea ta, fată de domn!

              Marginile rotunde ale coapsei tale sīnt ca nişte lănţişoare de pus la gīt,

              lucrate de mīnile unui meşter iscusit.

 

2.           Pīntecele tău este un pahar rotund,

              de unde nu lipseşte vinul mirositor;

              trupul tău este un snop de grīu,

              īncins cu crini.

3.           Amīndouă ţīţele tale sīnt ca doi pui de cerb,

              ca gemenii unei căprioare.

 

4.           Gītul tău este ca un turn de fildeş;

              ochii tăi sīnt ca iazurile Hesbonului, de līngă poarta Bat-Rabim;

              nasul tău este ca turnul Libanului,

              care priveşte spre Damasc.

 

5.           Capul tău este cum e Carmelul,

              şi părul capului tău este ca purpura

              īmpărătească:

              pīnă şi un īmpărat ar fi īnlănţuit de pletele tale! ...

6.           Ce frumoasă şi ce plăcută eşti, tu,

              iubito, īn mijlocul desfătărilor!

7.           Statura ta este ca finicul,

              şi ţīţele tale ca nişte struguri.

8.           Īmi zic: „Mă voi sui īn finic,

              şi-i voi apuca crăcile!“ Atunci ţīţele tale vor fi ca strugurii din vie,

              mirosul suflării tale ca al merelor.

9.           Şi gura ta toarnă un vin ales,

              care curge lin ca răspuns la desmierdările mele,

              şi alunecă pe buzele noastre cīnd adormim!

 

10.         Eu sīnt a iubitului meu, şi el doreşte de mine.

 

11.         Vino, iubitule, haidem să ieşim pe cīmp,

              să mīnem noaptea īn sate!

12.         Dis de dimineaţă ne vom duce la vii,

              să vedem dacă a īnmugurit via, dacă s'a deschis floarea,

              şi dacă au īnflorit rodiile.

              Acolo īţi voi da dragostea mea.

 

13.         Mandragorele īşi răspīndesc mirosul,

              şi deasupra uşii avem tot felul de roade bune, noi şi vechi,

              pe cari, pentru tine, iubitule, le-am păstrat.

 

 

8

 

1.           O! de ai fi fratele meu,

              care a supt la ţīţele mamei mele!

              Cīnd te-aş īntīlni īn uliţă, te-aş săruta,

              şi nimeni nu m'ar ţinea de rău.

2.           Te-aş lua şi te-aş aduce la casa mamei mele;

              ea m'ar īnvăţa

              să-ţi dau să bei vin mirositor,

              must din rodiile mele.

 

3.           Mīna lui cea stīngă să fie supt capul meu,

              şi dreapta lui să mă īmbrăţişeze! -

 

4.           Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului,

              nu stīrniţi, nu treziţi dragostea,

              pīnă nu vine ea. -

 

5.           Cine este aceea, care se suie din pustie,

              rezemată de iubitul ei şi zicīnd:

              „Te-am trezit supt măr;

              acolo te-a născut mamă-ta,

              acolo te-a născut şi te-a făcut ea.“ -

 

6.           Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău;

              căci dragostea este tare ca moartea,

              şi gelozia este neīnduplecată ca locuinţa morţilor;

              jarul ei este jar de foc,

              o flacără a Domnului.

 

7.           Apele cele mari nu pot să stingă dragostea,

              şi rīurile n'ar putea s'o īnece;

              de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste,

              tot n'ar avea de cīt dispreţ.

 

8.           Avem o soră micuţă,

              care n'are īncă ţīţe.

              Ce vom face cu sora noastră

              īn ziua cīnd īi vor veni peţitorii?

 

9.           Dacă este zid,

              vom zidi nişte zimţi de argint pe ea;

              dar dacă este uşă,

              o vom īnchide cu o scīndură de cedru. -

10.         Eu sīnt un zid, şi ţīţele mele sīnt ca nişte turnuri;

              īn ochii lui am fost ca una care a găsit pace.

11.         Solomon avea o vie la Baal-Hamon;

              a īnchiriat-o unor păzitori;

              şi fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de sicli de argint.

 

12.         Via mea, care este a mea, o păstrez eu.

              Ţine-ţi, Solomoane, cei o mie de sicli,

              şi două sute fie celor ce păzesc rodul! -

13.         Tu, care locuieşti īn grădini,

              nişte prieteni īşi pleacă urechea la glasul tău:

              binevoieşte şi fă-mă să-l aud! -

 

14.         Vino repede, iubitule,

              ca o căprioară sau ca puiul de cerb

              pe munţii plini de mirozne!