[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

A DOUA EPISTOLĂ

SOBORNICEASCĂ

A  LUI  PETRU

 

1

 

1.           Simon (Sau: Simeon.) Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către ceice au căpătat o credinţă de acelaş preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mīntuitorului nostru Isus Hristos:

2.           Harul şi pacea să vă fie īnmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos!

3.           Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celuice ne-a chemat prin slava şi puterea Lui,

4.           prin cari El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este īn lume prin pofte.

5.           De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa;

6.           cu cunoştinţa, īnfrīnarea; cu īnfrīnarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;

7.           cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni.

8.           Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri īn voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori īn ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos.

9.           Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii īnchişi, şi a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate.

10.         De aceea, fraţilor, căutaţi cu atīt mai mult să vă īntăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată.

11.         Īn adevăr, īn chipul acesta vi se va da din belşug intrare īn Īmpărăţia vecinică a Domnului şi Mīntuitorului nostru Isus Hristos.

12.         De aceea voi fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar că le ştiţi, şi sīnteţi tari īn adevărul pe care-l aveţi.

13.         Dar socotesc că este drept, cīt voi mai fi īn cortul acesta, să vă ţin treji aducīndu-vă aminte;

14.         căci ştiu că desbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul nostru Isus Hristos.

15.         Īmi voi da osteneala dar, ca, şi după moartea mea, să vă puteţi aduce totdeauna aminte de aceste lucruri.

16.         Īn adevăr, v'am făcut cunoscut puterea şi venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu īntemeindu-ne pe nişte basme meşteşugit alcătuite, ci ca unii cari am văzut noi īnşine cu ochii noştri mărirea Lui.

17.         Căci El a primit dela Dumnezeu Tatăl cinste şi slavă, atunci cīnd, din slava minunată, s'a auzit deasupra Lui un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, īn care Īmi găsesc plăcerea.“

18.         Şi noi īnşine am auzit acest glas venind din cer, cīnd eram cu El pe muntele cel sfīnt.

19.         Şi avem cuvīntul proorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte īntr'un loc īntunecos, pīnă se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă īn inimile voastre.

20.         Fiindcă mai īntīi de toate, să ştiţi că nicio proorocie din Scriptură nu se tīlcuieşte singură.

21.         Căci nici o proorocie n'a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit dela Dumnezeu, mīnaţi de Duhul Sfīnt.

 

2

 

1.           Īn norod s'au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi īntre voi vor fi īnvăţători mincinoşi, cari vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpīnul, care i-a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.

2.           Mulţi īi vor urma īn destrăbălările lor. Şi, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău.

3.           Īn lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvīntări īnşelătoare, să aibă un cīştig dela voi. Dar osīnda īi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

4.           Căci dacă n'a cruţat Dumnezeu pe īngerii cari au păcătuit, ci i-a aruncat īn Adīnc, unde stau īnconjuraţi de īntunerec, legaţi cu lanţuri şi păstraţi pentru judecată;

5.           dacă n'a cruţat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii, īmpreună cu alţi şapte inşi, cīnd a trimes potopul peste o lume de nelegiuiţi;

6.           dacă a osīndit El la peire şi a prefăcut īn cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi īn nelegiuire,

7.           şi dacă a scăpat pe neprihănitul Lot, care era foarte īntristat de viaţa destrăbălată a acestor stricaţi;

8.           (căci neprihănitul acesta, care locuia īn mijlocul lor, īşi chinuia īn toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea şi auzea din faptele lor nelegiuite;) -

9.           īnsemnează că Domnul ştie să izbăvească din īncercare pe oamenii cucernici, şi să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi īn ziua judecăţii:

10.         mai ales pe ceice, īn pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, şi dispreţuiesc stăpīnirea.

              Ca nişte īndrăzneţi şi īncăpăţīnaţi ce sīnt, ei nu se tem să batjocorească dregătoriile,

11.         pe cīnd īngerii, cari sīnt mai mari īn tărie şi putere, nu aduc īnaintea Domnului nicio judecată batjocoritoare īmpotriva lor.

12.         Dar aceştia, ca nişte dobitoace fără minte, din fire sortite să fie prinse şi nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor pieri īn īnsăş stricăciunea lor,

13.         şi īşi vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este să trăiască īn plăceri ziua nameaza mare. Ca nişte īntinaţi şi spurcaţi, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cīnd ospătează īmpreună cu voi.

14.         Le scapără ochii de preacurvie, şi nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sīnt nişte blestemaţi!

15.         După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, şi au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii.

16.         Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriţă necuvīntătoare, care a īnceput să vorbească cu glas omenesc, a pus frīu nebuniei proorocului.

17.         Oamenii aceştia sīnt nişte fīntīni fără apă, nişte nori, alungaţi de furtună: lor le este păstrată negura īntunerecului.

18.         Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii şi cu desfrīnări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc īn rătăcire.

19.         Le făgăduiesc slobozenia, īn timp ce ei īnşişi sīnt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit.

20.         Īn adevăr, dacă, dupăce au scăpat de īntinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mīntuitorului nostru Isus Hristos, se īncurcă iarăş şi sīnt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decīt cea dintīi.

21.         Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decīt, dupăce au cunoscut-o, să se īntoarcă dela porunca sfīntă, care le fusese dată.

22.         Cu ei s'a īntīmplat ce spune zicala adevărată: „Cīnele s'a īntors la ce vărsase“,  şi „scroafa spălată s'a īntors să se tăvălească iarăş īn mocirlă.“

 

3

 

1.           Prea iubiţilor, aceasta este a doua epistolă, pe care v'o scriu. Īn amīndouă, caut să vă trezesc mintea sănătoasă, prin īnştiinţări,

2.           ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinţii prooroci, şi de porunca Domnului şi Mīntuitorului nostru, dată prin apostolii voştri.

3.           Īnainte de toate, să ştiţi că īn zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, cari vor trăi după poftele lor,

4.           şi vor zice: „Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci de cīnd au adormit părinţii noştri, toate rămīn aşa cum erau dela īnceputul zidirii!“

5.           Căci īnadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pămīnt scos prin Cuvīntul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei,

6.           şi că lumea de atunci a perit tot prin ele, īnecată de apă.

7.           Iar cerurile şi pămīntul de acum sīnt păzite şi păstrate, prin acelaş Cuvīnt, pentru focul din ziua de judecată şi de peire a oamenilor nelegiuiţi.

8.           Dar, prea iubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sīnt ca o zi.

9.           Domnul nu īntīrzie īn īmplinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o īndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.

10.         Ziua Domnului īnsă va veni ca un hoţ. Īn ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pămīntul, cu tot ce este pe el, va arde.

11.         Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr'o purtare sfīntă şi evlavioasă,

12.         aşteptīnd şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, īn care cerurile aprinse vor pieri, şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului?

13.         Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pămīnt nou, īn care va locui neprihănirea.

14.         De aceea, prea  iubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi īnaintea Lui fără prihană, fără vină, şi īn pace.

15.         Să credeţi că īndelunga răbdare a Domnului nostru este mīntuire, cum v'a scris şi prea iubitul nostru frate Pavel, după īnţelepciunea dată lui,

16.         ca şi īn toate epistolele lui, cīnd vorbeşte despre lucrurile acestea. Īn ele sīnt unele lucruri grele de īnţeles, pe cari cei neştiutori şi nestatornici le răstīlmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.

17.         Voi deci, prea iubiţilor, ştiind mai dinainte aceste lucuri, păziţi-vă ca nu cumva să vă lăsaţi tīrīţi de rătăcirea acestor nelegiuiţi, şi să vă pierdeţi tăria;

18.         ci creşteţi īn harul şi īn cunoştinţa Domnului şi Mīntuitorului nostru Isus Hristos. A Lui să fie slava, acum şi īn ziua veciniciei. Amin.